Page 4 - Bunul_Econom_1901_15
P. 4

Pag.  4                                            BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  15

       roiul  să  întâmplă  mai  de  timpuriu,  şi   niţei  sau  de  altă  parte  a  ei.  Pentru   meziş  sau  pieziş,  se  netezeşte  cu  un
       se  agonisesc  mai  mulţi  roi  dintr’un stup,   matca  tineră  din  1901,  adecă  matca   briceag  ager,  şi  apoi  se  urmează  la
      ?; aceşti  roi  sunt  mai  puternici,  alcătuesc  tinără  din  acest  an,  s’ar  putea  nota  pe   desfacerea  coajei.
       mai  în  grabă  faguri şi  adună  miere  mai   scândurîce:  M.  1901.  0.  a.  In anul viitor
                                                                                                   Aceasta  se  face  în  două  feluri.
       multă,  ear’  prin  aceasta  folosul  mai   matca  aceasta  va  fi  de  un  an  şi  se  va
                                                                                              Anume:  se  despică  coaja  din  sus  în
       mare  al  stuparului  este  de  netăgăduit,  însemna:  M.  1902.  1.  a.  In  celalalt  an
                                                                                              jos,  atâta  cât  e  de  lungă  partea  cioplită
       adecă :  miere  şi  ceară  mai  multă,  şi  se  va  nota:  M.  1903.  2.  a.   Ca  să
                                                                                              a  mlădiţei  de  altoit  şi  deoparte  a  des-
       peste  tot  câştig  mai  mulţumitor.        ajungă  şi  anul  al  treilea,  se  vor  lăsa
                                                                                              picăturii  coaja  se  desprinde  dela  lemn.
                                                   numai  matcele  de  tot  spornice.  Cu
            Mai  târziu  matca  îşi  perde  din                                               Acum  se  găteşte  mlădiţa  de  altoit,
                                                   chipul  acesta  se  poate  ţinea  socoteală
       puterea  roditoare,  ouă  tot  mai  puţin                                              care  începând  din  dreptul  unui  mugur
                                                   de  vîrsta  matcelor,  chiar  şi  dacă  ar
       şi  prin  aceasta  roii  se  împuţinează  şi                                           se  taie  pieziş,  astfel  ca  deoparte  coaja
                                                   avea  sute  de  stupi.
       slăbesc,  deasemenea  agonisirea  mierei                                               se  rămână  întreagă  şi  deasupra  mlădiţa
       şi  cerei,  şi  peste  tot  folosul  stuparului.                                       să  aibă  umăr.  După  aceste  mlădiţa  se
                                                                                              aşează  cu  grije  sub  coaja  desprinsă  a
            Dela  un  timp,  în  urma  îmbătrâ­                 P O MĂ RIT
                                                                                              trunchiului  de  altoit,  potrivind  ca  coaja
       nirii  mateei,  roitul  stupului  se  cioantă
                                                                                              mlădiţei  să  vină  înspre  coaja trunchiului
       cu  totul,  şi  uşor  te  poţi  pomeni  într’o          Altoirea  sub  coaje.
                                                                                              si  tăietura  mlădiţei  cătră  lemnul  trun-
       bună-dimineaţă,  că  şi  matca  şi  albinele     Cu  alt  prilej  am  arătat  în  „Bun.   t             j   .
                                                                                              chiului,  ear’  umărul  mlădiţei  să  zacă
       au  perit,  ear’  în  coşniţă  se  află  numai   E c o n . “  cum  se  face  altoirea  prin  îm­
                                                                                              deadreptul  pe  rătezătura  trunchiului,  şi
       faguri  plini  de  vermi.  Se  întâmplă  a-   preunare.  Astă  dată  ne  vom  întreţinea
                                                                                              mugurul  să  vină  înafară.   Pe  urmă  să
       desea  că  asupra  stupului  cu  matcă  bă­  asupra  altui  mod  de  altoire,  a  altoirei
                                                                                              leagă  şi  unge  cu  ceară  de  altoit.
       trână  dau  năvală  albinele  răpitoare  şi   sub  coaje;  care  se  obicinuieşte  la  vi­
       îl  nimicesc.                              şini,  cireşi,  pruni,  perseci,  migdali  şi  la   Al  doilea  mod  de altoire  sub  coaje
                                                                                              se  tace  numai  desprinzând  coaja  de
            Spre  a  încungiura  aceste  urmări   alţi  pomi  mai  graşi.
                                                                                              lemn,  fără  însă  a  o  mai  despica,  şi  sub
       păgubitoare  trebue  neapărat  să  se  ţină     Altoirea  aceasta   se  face  pe  la
                                                                                             ea  aşezând  mlădiţa  gătită,  cum  s’a  spus
       socoteală  de  vîrsta  mateei.  Lucrul  e   sfîrşitul  lui  Aprilie  şi,  fiindcă  nu  se
                                                                                             mai  înainte,  şi  grijind  nu  cumva  coaja
       foarte  simplu  şi  uşor.                  despică  lemnul  pomului  de  altoit,  ci  se
                                                                                             trunchiului  să  crepe,  nici  coaja  mlădi­
            Socoteala  se  începe  astfel: roiul  cel   desface  numai  coaja,  şi  aceasta  încă   ţei  să  se  despoaie.
                                                  numai  puţin,  pomul  nu  se  vatărnă  din
       dintâi  de  obiceiu  ese  cu  matca cea  bă­                                               Mlădiţei  de  altoit  să  nu  i-se  lase
       trână  şi -în  coşniţă  rămâne  o  matcă  ti-   cale  afară  greu,  şi  astfel  nu  se  dă  pri­
                                                  lej  putrezirii.                           mai  mulţi  de  2  sau  3  muguri.
       neră.  Dacă  acest  stup  ar  mai  da  un
       roiu  sau  doi,  toţi  aceştia sunt  cu  matcă   Prin  modul  acesta  de  altoire,  mlă-   Fiind  trunchiul  gros,  se  pot  altoi
       tinărâ.  La  coşniţele  mobile  însemnările   diţa  altoită  se  prinde  îngrabă  şi  creşte   sub  coaje  la  depărtări  potrivite  două
       se  pot  face  pe  uşa  coşniţei.   La  cele   repede.                                sau  trei  mlădiţe;  din  mai  multe  se  va
       imobile,  fie  de  nuiele,  de  paie  sau  de   Se  urmează  astfel:  trunchiul  pomu­  prinde  barem  una,  şi  atâta  ajunge.
       papură,  se  fac  pe  câte  o  bucăţică  de   lui  de  altoit  se  rătează  Ca  şi  pentru
       scândură,  care  se  leagă  de mănuşa  coş-  altoirea  în  despicâturâ,  adecă  în  cur-


       într’un  luciu  gingaş  de  mătasă  albă,   întreg;  şi  nu-’ţi  mai  puteai  lua  ochii  de   în  cotoarele  lor  lungi.  Arinul  e  frumos
       foile  cari  zăceau  pe  jos  se  împistreau   pe  el,  când  îl  vedeai  cum  strălucea  de   numai  câte  odată,  în  seri  de  vâră,  când
       într’o  clipă  şi  aurii-împurpurate  păreau   înfocat,  când  razele  soarelui  bâteau  fără   singur  şi  înalt,  răznit  într’un  stufăriş,
       că  ard.  Ferega  cea  creaţă  şi  frifmoasă   de  veste  asupra  lui,  strecurându-se  lu­  ţine  piept  razelor  învăpăiate  ale  faptu­
       îşi  îmbrăcase  hainele  de  toamnă,  cari  minoase  prin  rociul  des  de  râmurele,   lui  de  seară  şi  străluceşte  şi  tremură,
       străluciau  în  coloarea  viţei  răscoapte,   cari  păreau  potopite  de  o  ploaie  de   învălit  din  rădăcină  până  în  creştet  cu
       şi  cotoarele  ei  înalte  şi  frumoase  se   schintei.  Nici  un  ciripit,  nimic  nu  se   un  giulgiu  de  purpur  auriu;  —   sau  în
       întortochiau  şi  se  încolăceau  înaintea   auzia.  Toate  păsările  îşi  căutaseră  un   zilele  senine  şi  vântoase,  când  înfulicat
       ochilor.                                   adăpost  şi  acum  tăceau;  deabia  din     de  vânt  foşneşte  şi  se  sbate  sgomotos,
            De-odată  toată  preajma  se  albăs­  când  în  când  răsuna  batjocuritor  glă-   stând  de  vorbă  par’că  cu  cerul  albas­
       tria  colorile  înfocate  se  stinseră  într’o   suţul  unui  cintăz,  cu  timbrul  lui  de   tru;  atunci  fiecare  frunză  a  lui  e  co-
       clipă;  mesteacănii  se  făcură  iarăşi  albi   zurgălăi  de  oţel.                    prinsă  de  mişcare  şi  stă  se  se  rupă
       şi  fără  luciu,  albi  ca  neaua  care  cade   înainte  de-a  ajunge  în  dumbrava    de  ramuri,  ca  se  poată  sbura  gonind
       şi  pe  care  n’a  atins-o  încă  sburdalnica,   aceasta  de  mesteâcăni,  trecusem  cu   în  depărtări.  Dar’  de  obşte  mie  nu-mi
       dar’  recea  rază  a  soarelui  de  iarnă,  —    cânele  printr’un  ariniş.   Mie  unul  nu   place  acest  copac şi  de  aceea  nu  m’am
      şi  pe  furiş,  încetinel  începu  să  cearnă   mi-s  dragi  arinii  cu  trunchiuri  vineţii   oprit  să  răsuflu  în  păltiniş,  căutând  să
       şi  să  şopotească  ploaea  măruntă,       şi  cu  frunze  de  un  verde  metalic-cenu-   ajung  în  dumbrava  de  mesteâcăni.  Aici
            Frunzele  mesteacănilor  erau  încă   şiu,  pe  care  le  înalţă  cât  se  poate  de   m’am  aşezat  sub  un  arbor  cu  crengi
       verzi  aproape  toate,  deşi  verdele  lor   sus  şi  le  desfac  în  văzduh  ca  pe  un   crescute  până  jos,  care  mă  puteau  feri
       începuse  binişor  să se  spălăcească;  abia   evantaliu  tremurător;  nu  mi-e  dragă   de  ploaie,  —   şi  cum  mă  tot  minunam
       pe  ici  pe  colo  zăriai  câte  un  copac   vecinica  legănare  a  frunzelor  lor  ro­  de  frumuseţea  din  jurul  meu,  aţipii  şi
       mai  tînăr,  care  era  galben  sau  roşu  tunde  şi  murdărite,  care  atîrnâ înţepate  mă  fură  acel  somn  scurt,  lin  şi  între-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9