Page 1 - Bunul_Econom_1901_16

Anul II Orăştie, 14/27 Aprilie ig o i Nr. 16

A B O N A M E N T E : ll O R G A N U L j| I N S E R Ţ I U N I :
•
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ]j „Reuniunii econom ice în O răştie" 11 se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i moderate,
Pentru R o m â n i a 15 franci. I| Apare în fiecare Sămbătă i j Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

buşeul în România şi-au ajuns marginea, să locuiască în bordeiu şi să profeseze
Organisaţiuni economice căci parte România îşi are oamenii sei t ştiinţa şi educaţiunea într’o hurubă, ce

proprii, poate peste trebuinţele ei reale stă în fie care moment să se dârîme pe
şi
şeoale profesionale. şi se plânge de un proletariat intelec­ el, şi să nu poată eşi din curtea şcoalei
tual solicitator de slujbe şi parte bud­ de glod şi noroiu. Instituirea unei mese
getul ei nu-i mai permite de a mai clădi gratuite Cu mâncare caldă odată pe zi,
IV.
şi înfiinţa şosele, căi ferate, gimnasii, poate ar fi cea mai nimerită, ar satis­
Scoale profesionale sunt necesare licee, spitale rurale, farmacii etc., unde face şi fisicului şi nu ar degagia nici
şi pentru combaterea prea multei aglo- între alţi mulţi solicitatori, se puteau pe tînâr şi familie de ori-ce grije de
meraţiuni la învăţământul superior, când strecura şi ai noştri. Aceste slujbe şi viitor şi ar oţeli numai aptitudinea şi
debuşeul şi cererea lipseşte, şi în legă­ debuşeuri pentru Ardeleni au încetat energia proprie. Cestiunea cuartirelor
tură cu el a absentismului. Pentru stu­ pe zeci de ani, dacă nu pentru tot­ s’ar putea regula şi altfel, fără de in­
diile superioare şi umanitare, posturile, deauna. ternate.
ce' sunt accesibile tinerilor noştri după Şi apoi câţi tineri de ai noştri, Chiar şi cercurile diriguitoare ale
mântuirea studiilor, fie chiar cu cel mai plini de ilusiuni şi speranţe amăgitoare, instituţiunilor noastre fundaţionale, vor
bun succes, sunt restrînse: medic, ad­ nu s’au dus în străinătate la studii înalte trebui să-şi dea bine seama la conferi­
vocat, preot, învăţător, notar, primar şi fără de mijloacele necesare, şi s’au nefe­ rea de sti pendii, cui şi pentru-ce anu­
pe la cele bănci. Dacă după multă stă­ ricit acolo, ruinându-şi sănătatea şi su- mite scopuri şi specialităţi dau densele
ruinţă şi aşteptare unul sau altul se ră­ cumbând miseriei şi suferinţelor de tot stipendiile, şi dacă cu formarea de ju­
tăceşte printre funcţionarii publici ai felul, în floarea vieţii?! Pe lângă sur- decători pentru Secuime şi Slovăcime
statului şi administrativi, el arare-ori o menagiul intelectuahdnaniţia fisică a fost, şi de profesori şi ingineri pentru Ro­
<Iuce departe, arare-ori face carieră, căci care ori i-a copleşit, ori i-a repus. mânia şi Macedonia, etc. îşi ating sco­
dacă ţine la neamul şi limba sa este Acestora şi multor altora li-s’ar fi pul ori ba? Apoi dacă în loc de a
proscris, este în curând permutat »în adus, lor şi familiilor lor, mult mai bun forma oameni cu pretenţiuni mari în
interesul serviciului», aruncat dintr’un ajutor, dacă după absolvirea a 2— 3— 4 societate, pe cari ei în urmă nu le pot
colţ în altul al ţării, desgustat şi demo- cl. gimnasiale ori reale, ei se întorceau satisface nici-odată, nu ar fi oare mai
netisat, şi-şi termină cariera acolo, unde acasă la vatra părintească, unde cu cu­ nimerit de a încuragia acele profesiuni,
cei din alte neamuri de ordinar o încep. noştinţele câştigate pe lângă ceva stare cari sunt mai aproape de trebuinţele po­
Şi apoi câţi părinţi nu s’au ruinat materială independentă dela părinţi porului ?!
cu studiile universitare ale fiilor lor, şi (Câţi se bucură de-o astfel de stare ?— Aceste cred, că nu ar putea fi mai
din oameni cu frumoasă stare materială Corect.) înmulţiau rândurile fruntaşilor bine îndreptate, decât spre acele ramuri,
independentă au ajuns în urmă la sapă şi conducătorilor fireşti ai satelor şi po­ unde sunt în contact direct şi nemijlocit
de lemn, chiar şi în caşuri când fiii lor porului, şi multe mici şi mari afaceri ar cu poporul nostru: medicina, semina-
au fost silitori şi şi-au făcut deplin da­ fi putut fi iniţiate de ei. De aceea noi riile preoţeşti, preparandiile, apoi pen­
toria. După terminarea studiilor câte nu vedem un prea mare progres şi fe­ tru cestiunile economice şi în vederea
speranţe şi ilusiuni deşerte ale fiilor şi ricire nici în înfiinţarea de alte noue de a pregăti buni profesori şi măestri
întregei familii, căci fiul fără protecţiune licee şi gimnasii, — când debuşeul fi­ pentru şcoalele profesionale. Cu alte
şi fără mijloace de a practica cu anii resc lipseşte, şi cel-ce este actualmente, cuvinte conferirea stipendiilor să meargă
cu banii săi proprii, nu găsia aplicaţiune se restrînge pe zi ce trece tot mai mult paralel cu organisaţiunile noastre so­
şi o posiţie convenabilă în patrie, şi de­ simţitor — şi nu vedem o scăpare nici ciale. Şi nu aceea se ne reţină, că am
parte de-a fi el un ajutor familiei, era în dotarea gimnasiilor noastre actuale fi fost totdeauna lipsiţi de şeoale pro­
în realitate un om declasat, care nu-si cu internate gratuite ori semigratuite. fesionale şi că ar fi aşa de greu de a le
mai găsia locul şi rostul seu, nici între O înlesnire individuală pentru tineri şi înfiinţa şi susţinea, ca de ex. un gim-
săteni şi nici între »domni« — şi nu-i familie va fi, dar’ nu un progres pentru nasiu, o şcoală reală etc. Cele mai multe
românea alta, dacât calea pribegiei şi popor şi naţiune. Se nu ajungă lucrurile şeoale profesionale inferioare ar putea
emigraţiunea. De aci apoi emigrarea în şi la noi ca în şcoalele normale (peda­ fi înfiinţate în vederea rentabilităţii, ca
massă a elementelor noastre culte în gogii) din România, de-a creşte şi forma după câţiva ani de funcţionare să ajungă
România, alăturea cu servitorimea şi pe învăţătorul dela sate în internat cu a-şi suporta însele spesele de întreţinere.
braţele disponibile de muncă. baiă, calorifere şi lumină electrică, ca
Dar’ acum şi emigraţiunea şi de­ după absolvire, ca învăţător, să fie silit