Page 2 - Bunul_Econom_1901_16
P. 2
Pag- 2 B U N U L ECONOM Nr, 16
Morcovii se scot pe la sfirşitul lui lor rachiu cu feriile, nu coc colaci din
A g r i c u l t u r a Oetomvrie, de pe un hectar 250 —- 300 galete de grâu şi nu taie câte o oaie
măji metrice. Cu chipul acesta se ago şi mai multe galiţe? Astfel că numai
: « r ‘ DouS recolte (roade). niseşte pe sama vitelor mult nutreţ cheltuelile de felul acesta se ridică la
pentru iarnă, şi pământul nu remâne mai multe zeci de floreni, fără a mai
Pe când a treia parte a agrilor
prea slăbit prin modul acesta de cultură. calcula chekuelele neapărat trebuincioase
noştri remâne an de an ogor, care nu
pentru : copârşeu, plata preotului, ş. a.,
aduce aproape nici un folos, în unele
cum şi cheltuelile, adesea foarte mari,
ţări oamenii, nu numai că nu vreau se Căuşele serăcirii micilor agricultori. şi timpul perdut în decursul boalei, şi
mai ştie de ogor, ci ei caută cu tot îna-
marea perdere prin trecerea din viaţă
dinsul chip şi fel se iee câte două re a mortului, perdere, care uneori nu se
colte în acelaşi an. îndeosebi agriculto Că micii agricultori (plugari) sca- mai poate repara. . Şi dacă moartea
rii nemţi fac întrebuinţare de modul pătă pe zi ce merge, nime nu se în- te-ar găsi barem pregătit! Dar’ nici
acesta de cultură. doeşte. Şi e trist şi păgubitor, că clasa poveste. Pe cei mai mulţi caşurile de
aceasta, cea mai numeroasă dintre toate
Intre secara de toamnă, s. p., ei moarte îi întimpină fără un ban, ade
clasele societăţii, dă mereu îndărăt, când
samenă morcovi uriaşi (Daucus carotta). sea fără bucate, fără nimic. Pentru-ca
ea ar trebui se înainteze neîntrerupt
Spre acest sfîrşit aleg locurile bine în să se facă destul trebuinţelor nu e alt
în avere; pentru-că ea dă dările cele
grăşate şi dela fire cam jilave, pe cari mod decât împrumutarea, fie dela cu
mai multe în bani şi de sânge, ea
le ară afund şi secara o samenă în tare cămătar, fie dela bancă. Câte-o
scoate din pământ pânea şi materiile
şiruri rari. îndatorire de felul acesta este începu-;
pentru locuinţă şi îmbrăcăminte şi peste
Sămânţa de morcovi amestecată tot ea poartă cele mai multe şi mai tul serăcirii micului plugar.
cu nesip se samenă primăvara de tim grele sarcini. Dacă plugărimea va scă- Tot aşa nuntele se fac cu mari
puriu printre secară, împrăştiindu-o cu petâ şi pe viitor, ea nu va mai putea cheltueli, cari adesea trec peste pute
mâna. rile celor-ce le fac. Se chiamă zeci si
se birue greutăţile, şi în acest cas are
sute de oaspeţi, cari trebue umpluţi
După secerat secara o leagă snopii se fie rău de toţi, de mari şi mici, de
dar nu o mai clăesc, pentru-că morcovii bogaţi şi săraci. ; cu mâncări şi beuturi, şi pe deasupra
de sub clăi ar peri. Ear’ după căratul Cari sunt căuşele sărăcirii cres lăutari câte 3 —4 zile. Săracii să întrec
secării locul se grapă şi sapă cu maşi cânde a plugarilor? cu bogaţii în cheltueli fără cap şi
na de săpat. Pe urmă se răresc şi plivesc Intre aceste în locul întâiu este: D-zeu: haine scumpe, cârpe de mătasă,
pe unde ar fi prea deşi. Dacă secara luxul (fala său mândria), care odinioară peptar de barşon ş. a. Pe urma aces
ar fi prea ţinut în loc desvoltarea mor era aproape necunoscut de poporul să tor petreceri îndelungate şi costisitoare,
atât părinţii mirelui, cât şi ai miresei
covilor, înainte de săpat se preseră la tean, ear’ acum ucide atât pe orăşeni
hectar ( l 3/4 juger) câte 100 kg. salitră câf şi pe săteni. de obiceiu se aleg cu datorii după cap.
de chili şi câte 250 kg. acid fosforic Micii : plugari se întrec unii cu Dacă s’ar face şi cu prilegiul nun-
(îngrăşeminte chimice sau măestrite), alţii în lux cu prilegiul p o m e n ilo r telor numai cele neapărat trebuincioase,
cari ajută foarte mult desvoltarea mor şi o s p e ţe lo r . Câţi plugari de rînd încunjurându-se luxul, negreşit s’ar’ îm-
covilor. nu cumpără cu prilegiul îngropăciuni- pedeca în mare parte şi sărăcirea.
F O I T '9 Ă aur şi de argint, cu flori de »nu me buzunarele pardisiului şi, abia învredni
uita« în peatră albastră. Faţa sa rumenă, cind pe sărmana fată cu o privire
proaspătă, obraznică, era una dintre acele scurtă şi nepăsătoare, se trânti pe jos,
î n t â l n i r e a mutre, care, după cât am putut băga »Eşti de mult aici ?« începu el,
de
de seamă, sunt mai totdeauna nesufe urmând a privi la o parte clătinând
IVAN TURGHENIEF
rite bărbaţilor, dar’ care din nenoro piciorul şi căscând.
(Urmare) cire plac foarte adeseori femeilor. Se . Fetiţa nu putu să-’i răspundă
Eu m’am uitat curios din ascun vedea cât de colo că se silea se dea îndată.
zişul meu la el. îmi făcu o impresie trăsurilor sale grosolane o expresie »De mult, Victor Alexandriei, zise
rea. După înfăţişarea lui părea a fi dispreţuitoare şi plicitisită, necontenit ea în sfîrşit cu glas slab.
lacheul blasat al vre unui bogătaş tîner. clipea din ochii săi micuţi, suri-lăpturii, »A«! El îşi scoase căciuliţă, îşi
îmbrăcămintea lui da pe faţă pretenţia de încreţia fruntea, strîmba gura, căsca silit netezi cu eleganţă părul seu frezat,
a fi de gust şi de o elegantă neîngri- şi cu un gest elegant, deşi cam neîn- care creştea dela . jumătatea frunţii, şi
jire : avea un pardesiu alămiu, de bună demânatec, şi netezia perul roşcovan, privind cu demnitate în jur îşi acoperi
samă al stăpânului seu, încheiat până şi ţepos de pe temple, sau îşi sucea cu grije capul seu preţios. »A, uitasem
sus, o cravată roşie cu horbot liliachiu fulgii bălai de mustaţă, cari îi mijeau cu totul. De altfel a şi plouat.« Şi,
şi o căciuliţă de catifea neagră, cu deasupra buzei sale groase, cu un căscând din nou: »Sunt aşa de ocupat,
galoane aurii, trasă pe frunte. Gulerul, cuvânt: se plictisea îngrozitor. începu că nu mă pot gândi la toate şi apoi
elb al cămeşii îi sgăria fără milă urechi se se plictisească îndată ce zări pe mai e şi boerul supărăcios... Mâne ple
le şi-i tăia obrajii, ear’ mâneci le-i scro tînăra ţărancă care-1 aştepta. încet şi căm...» '
bite ii acopereau pe jumătate degetele-i cu paşi mari se apropie de ea, se opri, »Mâne?« strigă fata aţintind asu
strîmbe şi roşii, împodobite cu inele de înalta umerii, vîrî amândouă mânile în pra Iui o privire speriată.
