Page 5 - Bunul_Econom_1901_16
P. 5
Nr. 16 BUNUL ECONOM ___________ - Pag. 5
Precum se vede, coşniţele mixte merită toată încurajarea. Au fost in-
S t u p ă r i t
sunt de mare însemnătate în stupărit struaţi de dl C. Baicu, cu care împre
şi astfel vrednice de a se face încer ună pot fi mulţumiţi de succesul avut.
Coşniţele mixte.
cări cu ele. Dacă spesele cu aranjarea în sala fru
Cetitorii „Bun. Econ." ştiu, că cos moasă dela hotel «Transilvania*, n’ar
Mulţi pun adaus la partea din jos
tiţele, de cari aproape toţi stuparii noş a coşniţei imobile. Acest adaus însă nu fi prea mari pentru atari producţii, pro
tri se folosesc, le-am numit imobile, ear’ e de nici un folos, din contră e păgu ducţia, cu încassările ce a avut, avea şi
cele de scândură şi înlăuntru cu rame bitor; pentru-că aici albinele de obiceiu un succes material mai frumos
le-am numit mobile. Coşniţa mixtă are
fac numai faguri de trântori. Prăsindu-
o parte din coşniţa imobilă şi o parte se cu chipul acesta mulţime de trântori, Starea semănătorilor In Tară.
-din cea mobilă, adecă ţine mijlocul în % ■
ei mistue foarte multă miere şi, de sine Deşi, în unele regiuni, vegetaţiunea e în
tre aceste două feluri de coşniţe; o se pricepe, aceasta e în dauna stupului. întârziere din causa frigului, ear’ pă
coşniţă imobilă se poate uşor schimba
De aceea adausurile trebue puse dea mântul la suprafaţă, cu toate micile
în coşniţă mixtă. Anume: coşniţa de supra şi nu dedesupt. ploi ce căzură in ziua de Paşti, mai are
nuele se rătează mai în sus de jumătate, ....... li—u. nevoe de umezire, cu vânturile ce am
-şi deasupra ei se aşează o lâdiţă cu
avut, situaţiunea sămănăturilor e b u n ă ;
:rame mobile. Coşniţele imobile de paie
p’alocurea, unde grânele sunt mai des-
sau papură, fiind bine făcute, se pot şi
Ş t i r i d e t o t f e l u l voltate de cu toamnă, e chiar excelentă.
mai uşor desface în două sau trei părţi,
Mai vârtos sămănăturile de primă
pentru a se aşeza deasupra lor o lădiţâ
vară şi în special cele mai târziu făcute
sau coşniţă mobilă. Productiunea meseriaşilor nos- şi netăvălugite, au nevoe, în multe părţi,
J
j
Mult mai bine e însă, când nu mai tri, dată Sâmbăta trecută, a fost cel pu
de ploi îmbelşugâtoare. Tot astfel şi
<umblâm cârpind ci, în vederea ţintei ţin tot atât de reuşită ca cea dela prin grânele de toamnă, mai revărsate, mai
-bune, ce voim a ajunge, ne vom în derea postului, ba putem zice că şi mai mici.
tocmi din capul locului şi câteva coş reuşită. I’au ajutat şi piesele, căci »Idil Colzele şi Navetele intrate mari în
niţe mixte, şi anume acum în ajunul la ţard« e o piesă franceză plină de
iarnă sunt pline de făgăduinţi, pe când
roitului. spirit şi de haz. Rolurile principale în cele mici, târzii şi rari, mare parte s’au
această piesă le-au avut dl P. Banciu,
Cei-că gătesc coşniţele obicinuite întors sau se ară din nou, punându-se
tipograf, ca pensionar ce s’a retras la
de nuele, tot aşa de uşor pot face şi o ovăs, porumb şi alte plante de nutreţ.
ţară să pauseze niţăl în linişte, cu soţia
coşniţă trunchiată. Insectele stricătoare s’au ivit în ra-
sa; rolul soţiei Ta avut d-şoara Safta
Anume într’un cerc rotund (dea Adămescu, o soţie jaluză grozav, şi pe piţele cultivate, mai vârtos pe unde e
supra) se vor împlânta fusceii, şi se va care jaluzia o face adesea teribilă şi pu obiceiul a se semăna în fiecare an în
urma cu împletitul. Lădiţa, ce e de-a rurea nemulţumită şi şicanătoare. Atât apropiere colze şi navete. In această
se aşeza pe coşniţa astfel gătită, trebue dl Banciu cât şi d-şoara Adămescu şi-au primăvară, cu toată goana ce li-s’a dat,
încredinţată spre a fi săvîrşită de un jucat rolurile într'adevăr foarte *bine. stricăciunile au fost destul de însemnate.
măsar. îndeosebi cea de mustră trebue Au şi fost bogat răsplătiţi cu aplause Porumburile, au început a se se
făcută cu îngrijire de un măsar price de public. Asemenea bine au jucat măna înaintea Paştilor, d’acum trebue
put la facerea coşniţelor. Fără a întm- d-nii Rusalin Ionescu, Petru Muntean, se se sfîrşească, cu zor, semănatul lor.
pina cine ştie ce greutăţi şi cheltuele. Iuliu Muntean, P. Tâmpa, P. Mihălţan Tot astfel cu plantele de nutreţ, cu sfe
Trecerea din coşniţa imobilă în cea şi d-şoarele Roza Raţie şi Catinca Rus, clele furagere şi cartofii.
mobilă (deasupra) trebue să se facă cari însă au avut roluri mai mărunte. Inul semănat în Martie e frumos,
prin gratia lui Haveman, ca să nu acum e prea târziu a se mai pune la
In •» Otravă femeiască*, a doua
poată trece şi matca. câmp această plantă uleioasă, dar’ e
piesă, rolul principal l’a avut d-şoara
De ce sunt bune coşniţele mixte? Valeria Groff, ca tinără soţie a redac timpul pentru cânepă.
Ele nu sunt nici pe departe aşa torului Tiberiu Câmpean (dl P. Banciu).
scumpe ca coşniţele mobile, astfel că D-şoara Groff a jucat foarte bine pe Manevrele cele mari, „împă
poporul ’şi-le poate agonisi cu înlesnire. soţia tînără, care în iubirea ei viuă îşi răteşti^ se vor ţinea estan dela 10
Cu ajutorul lor împuţinăm roirile teme ori-ce pas, ori-ce întârziere prea până la 18 Septemvrie în unghiul Du
prea număroase şi îi dăm de lucru mult a tînerului soţ prin redacţie, pen- nărea — Drava. Maiestatea Sa Regele
stupului, care a umplut coşriiţa de faguri tru-ce când vine îi face scene desperate va sosi deja în 10-lea Sept. în Miholjac.
şi miere, sporind cu chipul acesta câş de jaluzie, până să lămureşte lucrul, când La manevre vor lua parte corpul 13
tigul. Ceea-ce albinele adună în lâdiţă apoi fericită îl îmbrăţişează pecetluind şi 14 şi unele părţi din al 5-lea. Este
se poate scoate ori-când, vara sau toamna, pacea cu un sărut. Dl Banciu, »redac- interesant, că nu mai puţin de 3 divi-
şi li-se pot pune de nou rame goale torul«, a jucat tot aşa de bine ca şi în siuni de honvezi vor lua parte la aceste
sau faguri pentru a-i umplea cu miere. piesa întâia. Rolurile secundare le-au manevre.
Albinele n’ar mai trebui ucise. Cu o avut d-nii Rusalin Ionescu şi Constantin
cale se poate face pe nesimţite trece Budoiu, cari le-au îndeplinit şi dânşii O crimă oribilă s’a petrecut
rea dela coşniţele imobile la cele mo spre deplină mulţumire. în noaptea de Luni spre Marţi din
bile. Diletanţii au fost viu aplaudaţi, şi săptămâna trecută în comuna Scheuş.
