Page 6 - Bunul_Econom_1901_16
P. 6
•Pag. 6, _______ _ BUNUL ECONOM Nr. 16
(Bănat) Anume fochistul dela moara de s’au ales membrii: Gavril Pop, Dr. Ales. ale monumentului. Wilhelm al II-lea
Pop, Sim. Muntean şi Brut Hodosiu. vrea să fie representat cu capul gol,,
vapor de pe moşia din Vişag, Ioan
'p. - .
Staneiu, venise se petreacă sărbătorile sprijinindu-se cu o mână pe sabie, ear’'
Paştilor în cercul familei sale în Scheuş. Poporaţiunea Serbiei. Din Bel cealaltă ţinând mantaua Vulturului
Aci aude că în acea oră i-a perit o grad se anunţă, că din datele recensă Negru, aninată de umerul seu. El pri
capră. Stanciu mergând se anunţe ca mântului reiese, că Serbia are azi veşte în depărtare şi pare inspirat.
şul la poliţie, câţiva oameni necunoscuţi 2,535.066 locuitori. In cei cinci ani din S ’ar zice, că se prepară să ţină un
i-au eşit în cale şi cu nişte cuţite as urmă s’a sporit cu 181.286. Numărul discurs. Statua, care va avea trei metri
cuţite l’au spintecat şi tăiat în modul locuitorilor Belgradului e de 70.516. de înălţime va fi dată de suveran
cel mai grozav! Făptuitorii bestiali au Pantheonului din Barmen. Ea va fi
resfirat apoi corpul imbucătăţit departe O familie numeroasă. In Iecia lucrată în marmoră de Carrara.
prin ţarini, unde s’a aflat abia mâne- mică (comit. Torontal) zilele acestea a
zi. O comisiune din Logoj s’a presentat fost înmormântată o bătrână femee, care Plantaţiuni de tea şi bumbac
la faţa locului spre a întreprinde, paşii a trăit 88 de ani. In jurul cosciugului în Ungaria. Ministrul de agricultură
pentru a găsi pe făptuitori. bătrânei erau grupaţi 77 urmaşi direcţi: a dispus se se planteze în podgorile
fiii, ficele, nepoţii şi strănepoţii ei. Nu- şcoalei agricole din Keszthely douăzeci,
Alegere de preot. In 10/23 Aprilie a. măroasa familie representă mai mulţi şi patru tufe de teă caucasiană, cum
c. a fost la A l m a ş u l - m i c (traetul Orftş-
tiei) alegere de preot. A fost ales dl Nicolau preoţi, apoi amploiaţi de stat, învăţători, şi plantaţiuni de bumbac, pentru a se
T o d e a , cleric absolut. farmacişti, militari, studenţi, măcelari, constata în cât este acomodată clima
— Ear’ la Dân c u i - m a r e a fost ales pălărieri, fauri, tinichigii, butnari, măsari, din acele părţi ale ţărei pentru culti
săptămâna trecută, in locul d-îui Ch. Teacoi, friseri, pantofari, plugari, lăcătuşi şi un varea acestor planţe.
retras, clericul abs. I, Cot r uş . îi felicităm
şi le dorim noroc în cariera de preoţi. musicant.
Oraş milionar. Conform raţio-
Originea viorelei. După o po Maimuţe fabricante de oale. cinilor pe anul trecut ale oraşului
5
vestire din timpuri străvechi, întâia vio- O bandă de maimuţe, în călătoria lor Alba-regală, încheiate săptămâna trecută
rică a răsărit din urma piciorului zeiţei
dela un munte la altul, spune un ziar oraşul avea la finea anului 1900 avere
primăverei. O istorie orietală spune că
englez, trecură pe lângă un sat. Nişte în valoare de 10,696.564 coroane.
viorelele au răsărit din lacrimile lui A-
dam vărsate de mângâierea ce l’a cu băeţi le spăriară şi atunci maimuţele Datoriile erau 2,437.135 coroane; deci
prins. când arhanghelul Gavril i-a vestit în fuga lor cu puii în spate, scăpară averea activă curată representă 8,259.429
în numele Domnului Dumnezeu ertare mai multe vase mici de pământ, având coroane.
şi graţia pentru păcatul său. O poves câte o gaură mfcă drept gură. Spăr
tire grecească explică originea viorele gând aceste vase, sătenii aflară în ele Un bolnav, care fuge. In Cluj
lor în chipul următor: Zeul Apollo prin
două , teluri de vin; unul de coloare s’a întâmplat zilele acestea o moarte
sese slăbiciune pentru cea mai frumoasă
roşcată, altul de coloare verde, făcut tragică. Profesorul privat universitar Dr.
din frumoaseie fiice ale zeului Atlant,
şi voia cu ori-ce preţ să o aibă. In a- dintriun fel de dude de munte. Szabo Gyula era bolnav de pneumonie
cest scop odată s’a luat după ea s’o Se crede în acea ţară, că maimu Mama lui, care îl îngrija, obosită de
prindă, ear’ fata a fugit la Joe şi a cerut ţele îşi adună acest soiu de vin, pe lungile vegheri la patul bolnavului, în
s’o apere de poftele lui Apollo. Lui Joe care îl fabrică ele însele, spre a avea noaptea de Sâmbătă s’a retras, ca se
i-s’a tăcut milă de castitatea tetei şi a
schimbat-o în viorică. De aceea creşte ce să bea earna când înghiaţă apa. Doc se odichnească şi a dat în grija servi
viorica de regulă în locuri umbroase, torul Macgovan citează şi alte fapte la toarei păzirea bolnavului. Din precau-
scutite de arşiţa soarelui. fel: locuitorii din ţara Shekanig spun, ţiune ea încuie şi uşa. Câte-va momente
că maimuţele din pădurile lor strivesc după retragerea doamnei, bolnavul se
„C onsum ‘Y societatea comercială fructele în petrii găunoase, pe cari le sculă din pat şi văzând că pe uşe nu
din Blaj, şi-a ţinut în 6 Aprilie adu pleacă apoi la o parte şi astfel toarnă poate eşi, a deschis fereastra şi din
narea generală. Au luat parte 29 acţio vinul în vasele de pământ. De altfel odaia din parter eşi în curte. Servi-
nari, cu 316 acţiuni şi 195 voturi.
sunt cunoscute povestirile călătorilor toareă l’a lăsat se meargă. Bolnavul
Din bilanţul presentat „Unirea" dă ur
Stanley şi Jophson, cari au întâlnit pe porni spre localităţile unei societăţi de
mătoarele date: capitalul social a fost
de 76494 cor., depositul de mărfuri malurile lacului Âlbert o ceată, ca un popiqe, pe dealul Hazsongard, unde
aproape de 150 mii cor. debitorii sat, de maimuţe, cari întreţineau focul ajungând căzu jos şi muri. înmormân
34.144.03, ear’ creditorii 541.08.43 Pro furat dela indigeni şi băteau prin pă tarea i-s’a făcut Marţi.
fitul curat a fost de 272 95 cor., pe dure o tobă de asemenea furată.
care adunarea generală a hotârît să-l
Un munte în flăcări Un feno
treacă an. viitor. Direcţiunea a propus,
ca pe cum nici în trecut, aşa nici pe Un împărat care să-’şi co men geologic foarte curios s’a produs
viitor să nu se voteze maree de pre- mande însuşi statua sa pentru între Decazeville şi Crausac. E vorba
sănţă, până ce societatea se va recule Pantheon, asta nu s’a mai văzut până de un munte, numit muntele lui Mon-
ge din crisa prin care trece, provenită acum! E bine împăratul. Germaniei voeşte tet, care arde ca un adevărat vulcan,
din rigoarea cu care s’a făcut inventa să dea acest exemplu. Nu numai că a înălţimea sa e de aproape 130 metri,
rul la sfîrşitul anului trecut. Vânzarea
a fost în an. 1900 de 24408'61 cor. ales pe profesorul Begas să-’i facă statua, ear’ suprafaţa destul de întinsă.
Raportul direcţiunii presentat adunării, dar’ i-a ordonat el însuşi gestul, alura, * Istoria locală spune, că el avea o-
a fost luat spre ştiinţă. In direcţiune expresia, până la cele mai mici detalii dinioară 18 cratere (guri de foc) cari
