Page 1 - Bunul_Econom_1901_17

Anul II Orăştie, 2i Aprilie v. (4 Maiu n.) igoi Nr. 17

Bunul Econom

A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor; (1 fl.) !| „Reuniunii economice în Orăştie" |, se socotesc după tarifă, cu preţuri moderate
Pentru România 15 franci. jl Apune in fiecare Sâmbătă II Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
au rămas în us la grăniţeri multe in- I marea lor nu poate fi nici de-a fi con-
Organisaţiuni economice stituţiuni şi aşezăminte vrednice de imi­ ! siderate şi tratate de scoale comunale
tat, de cari beneficiează comunele până I şi nici de pure confesionale, ci de ceea
şi
în ziua de astăzi: cultura întinsă de ce au fo st de la originea lor, de scoale
scoale profesionale*).
poame, cari aduc un frumos venit co­ centrale si de specialitate, după di­
munelor şi particularilor, irrigaţiunile versele trebuinţe ale localităţii, ca un
v,.- cele frumoase, cari rivalisează cu cele compliment al şcoalelor poporale confe-

Erau înainte vreme şcoalele gră- din Lombard ia, în Bănat cultura du­ | sionale, pentru a da băieţilor trecuţi
niţereşti între Români, cari după ori­ zilor şi a vermilor de mătase, pe care prin şcoalele poporale şi la o verstă
ginea şi caracterul lor erau scoale cu­ guvernul ungar în urmă a desvoltat-o ceva mai înaintată instrucţia de specia­
rat profesionale, cu o tendinţă bine de­ mai departe, prin înfiinţarea coconerii- litate. Şi pentru aceste scopuri ele pot
finită. Nu numai că tinerii îşi câştigau lor publice, sortarea gogoşilor şi vîn- să funcţioneze foarte bine cu unul sau
în ele cunoştinţe de limbi străine si zarea lor cumulativă. doi învăţători, în loc de trei şi patru
>
>
>
scrisoare frumoasă, pentru a deveni De atunci şcoalele grăniţereşti s’au actuali. Ele ar merita să fie reformate
buni sub-oficeri de manipulaţie, dar’ şi perfecţionat mult (?) Azi au localuri în şcoale profesionale, chiar dacă din 2
multe alte cestiuni practice privitoare splendide încăpătoare, din şcoale „se­ sau 3 s’ar face una singură centrală,
Iţi agricultură şi necesităţile vieţii zil­ cundare" şi „triviale" au devenit şcoli cu un curs de unul sau doi ani, ceea-ce
nice., Mulţi bărbaţi de valoare au eşit normale cu câte 3— 4 învăţători (în­ nu va fi tocmai de lipsă.
din aceste şcoale, cari s’au distins pe văţătoare); au învăţători mai bine pre­ Tot aşa multe din şcoalele cen­
terenul militar, civil, preoţesc etc., nu gătiţi, cu frumoase cunoştinţe pedago­ trale vechi s’ar putea modifica în ve­
numai între grăniţeri, ci şi între negră- gice etc. etc. derea unor anumite specialităţi.
niţeri. Ba, putem susţinea cu drept cu-
Şi azi şcoalele grăniţerilor trec de Dacă fondurile, din care se susţine
vent, că ele nu au rămas mult înapoia
model între şcoalele poporale, dar’ efec­ actualmente şcoala cutare şi cutare de
gimnasiilor şi colegiilor de pe acele
tele şi influinţa lor sunt departe îna­ ex. nu ar fi suficiente pentru înzestra­
timpuri, întru cât aceste din urmă erau
poia celor vechi. Causa? Azi în ele rea şi dotarea ei din nou ca şcoală
accesibile Românilor, fiind-că ele erau
se dă băieţilor si fetitelor o cultură si profesională, un mic concurs i-s’ar putea
5
j
»
>
mai acomodate trebuinţelor poporului
instrucţie generală, pe când în cele da pentru prima instalare şi înzestrare
nostru.
vechi se preda o cultură mai mult de pe anii dintâiu, din' partea bisericilor
Autorul acestor rînduri îşi aduce
specialitate şi în vederea scopurilor şi mai bogate, a comunelor limitrofe şi a
cu plăcere aminte, când colegii sei de trebuinţelor anumite şi nemijlocite ale Băncilor şi Reuniunilor de credit şi
şcoală, elevii clasei a 2-a şi a 3-a din poporului. Şi apoi elevii lor erau într’o economii din venitele lor anuale, a că­
şcoala trivială, scriau şi copiau memo­ etate, unde pricepeau mai bine rostul ror interese va avea să le promoveze
rii şi petiţii cătră guvernatorul ţării, şi rolul doctrinei, ce li-se preda, la şcoala direct si inderect. Fiecare scoală
)
)
>
-
cătră ministere şi diferite autorităţi ci­ etatea de 17—-18—-20 de ani, pe când după înfiinţarea ei ar căuta să ' atragă
vile şi militare, pe cari azi nu este în azi ele au şcolari sub 10— 12 ani. la sine şi să influinţeze pe de-o parte
stare se le facă un elev de liceu din Apoi în multe sate mai bine populate producţiunea locală, ear’ pe de altă
cursul superior. Ba chiar moşul şi stră­ s’au înfiinţat şcoli normale cu câte 3— 4 parte ea ar fi un mijlocitor între pro­
moşul dînsului învăţase, tot- la şcoala învăţători, chiar în nemijlocita apropiere, ducător şi consumător. Negustorul şi
grăniţerească, limba germână pe care cu mai bune puteri didactice, încât ele consumătorul strein s’ar adresa direct
o poseda perfect. Şi aceste şcoale se
une-ori eclipsează cu totul vechile cătră şcoală, în loc de-a urni persoane
numeau pe atunci secundare şi triviale scoale centrale. puţin Cunoscute prin comune îndepăr­
(cu 2 şi 3 clase) şi aveau numai câte j tate şi lor necunoscute. Şi şcoala fiind
Nu vom atinge aici cestiunea pro­
un singur învăţător ori câte doi, şi to­
prietăţii şi facultăţii de dispunere asu­ mai bine în curent cu cerinţele şi miş­
tuşi resultatele erau atât de mari, in-
pra şcoalelor grăniţereşti actuale, pe cările comerciului şi ale consumatorului,
fluinţa lor hotărîtoare şi se resimţia
cari sunt chemaţi alţii să le resolve, va putea mai uşor influinţa produc-
peste 2— 3 scaune (districte). De atunci,
dar’ vom atinge încât-va organisarea tiunea.
>
cu concursul lor mijlocit şi nemijlocit,
lor eventuală, ca se-’şi poată ajunge N’avem să înşirăm aici, că ce fel
mai bine scopul. de şcoale profesionale ar fi mai de
*) A se vedea „Bun. Econ.“ Nrii. 13, 14, 15
Noi credem, că menirea şi che- lipsă şi mai întâiu de înfiinţat, şi unde:
şi 16 din 1901.