Page 4 - Bunul_Econom_1901_17
P. 4
Pag- 4 ________- ' ___________B,UNUL ECONOM__________ _______________. ; ' ' _______~JNr. 17
sau de două-ori. Anume, se-i lasă a roi cu gura în sus, ţinându-se între genunchi, de mulţi ani. II deplânge întristata fa
de două-ori numai pe cei mai buni, şi în timp ce noi şedem pe un scaun. Cu milie şi numeroşi amici. A fost înmor
cari roiesc în Maiu, cel mult până la puţin fum de sdranţe îmbulzim albinele mântat la 1 Maiu n. în Hunedoara, ser
jumătatea lui Iunie. Cei de a doua mână, înspre vârful coşniţei, aşa că vedem toate vind 3 preoţi şi un diacon. S’au rostit
şi cari se gată de roit după timpul nu căsuliile de matcă, pe cari le tăiem şi 2 cuvântări frumoase, una, de dl preot
mit, să nu fie lăsaţi a roi mai mult ca scoatem din coşniţă, afară de cea mai Oprea, acasă, a doua la mormânt, de
odată. bine desvoltată. La 4— 5 zile cercăm distinsul tinăr advocat Dr. Aurel Vlad,
Este o cerinţă însemnată în stu- de nou şi dacă s’ar mai fi format alte ca fost coleg al răposatului. Fie-’i ţă-
părit a ne câştiga îndemânare pentru căsulii de matcă le tăiem şi pe acele. rîna uşoară.
zădărnicirea prea multei roiri. Şi câşti Fiind coşniţa mixtă, ar trebui se-i punem
garea acestei îndemânări nu e lucru mare adausul de-asupra. Dl V. 0 . Os vadă, zelosul tinăr
Cuni am zis, stupii de frunte, cari Din coşniţele mobile se scoate fa- contabil la banca «Chjoreana« din Chior,
roiesc în Maiu şi până la jumetatea lui gur de fagur şi li-se taie căsuliile de a pus la cale înfiinţarea unei «Reuniuni
Iunie, se lasă să dea câte doi roi. In matcă, afară de una, lucru care pentru de înmormântare« în Chior. Adunarea
jumetatea a doua a lui Iunie ajunge o mai bună asigurare se poate repeta gen. s’a ţinut în 21 Aprilie n.
peste cap un roiu, ear’ în Iulie roitul după 4— 5 zile. Intre cei 2 faguri din
se se împedece cu totul. urmă (de cătră fereastă) se pun 2 rame Biserica catedrală la Sibiiu, se
goale, dându-se prin aceasta albinelor va zidi totuşi în curând. Sinodul arehi-
După-ce un stup a roit odată şi
de lucru şi curmându-le pofta de roit. diecesah ţinut săptămâna trecută a ho-
n’am voi să mai roiască şi de a doua-
oarâ, îl strămutăm dela locul săli în In acelaşi mod se împedecă şi eşi- tărît începerea lucrărilor de zidire.
dată ce-am prins roiul, Care îl punem rea roiului al treilea, etc.
în locul lui. Cu chipul acesta toate al R o m u l S imu Afacerea pensionării preoţi
binele, cari până la data roitului au lor s’a regulat de sinodul archidiecesan
sburat pe afară, trag la roiu, ear’ stupul de estan pe base noue. Au fost urcate
bătrân, acum strămutat din loc, rămâne în parte şi taxele, dar’ şi sumele de
Ş t i r i d e t o t f e l u l
numai cu albinele tinere, cu pui şi ouă pensiune, ear’ preoţilor li-s’a dat dreptul
în desvoltare. De multe-ori şi numai pe care îl au şi membrii altor fonduri
Timpul a pus pe gânduri pe eco-,
această strămutare tace ca stupul să nu de pensiuni, ca după 40 de ani de ser
nomi în părţile noastre; de săptămâni
mai roiască şi de a doua-oară. Pentru viciu, dacă doresc, să fie pensionaţi. I.
acum e tot ploios, încât nu se poate
mâi mare siguranţă însă trebue tăiate P. S. 'Metropolitul a insinuat vot sepa
ara şi oamenii nu pot Sămăna cucuru
căsuliile de matcă şi lăsată numai una rat contra acestei hotărîri, căci părerea
zul. încolo ierburilor şi grâului le merge
din cele mai mari, din care are să iese I. P. S. Sale era, ca preotul numai a-
bine, căci ploile nu-’s reci nici îndelungi,
mama stopului. Această lucrare se poate tunci să fie pensionat, când nu mai este
ci de scurtă durată şi urmate de căl
face în dimineaţa zilei după roire. Coş- în stare a sluji.
dură, priind vegetaţiei,
niţa de nuiele se ia dela loc, se întoarce
Agricultura în armată. In-
fără vieaţă; peste pajişte, peste flori O rară sărbătoare familiară tr’un articol sub acest titlu al foii
cele, peste firele de pae străluceau şi are loc în ziua sf. George la Hunedoara.
»Ămic. Agricultorului« din România
se încovăiau din când în când tomna Două fiice ale dlui primar G. Danilă,
ticii funigei. să stărue asupra trebuinţei de a se
d-şoarele A n a şi V ic t o r ia , îşi ser
Stâtui locului... Eram copleşit de practica agricultura raţională (înţeleaptă)
tristeţe. Prin zimbetul vesel, deşi răco bează deodată cununia, d-şoara Ana cu în a r m a t ă, scriindu-se între altele:
ros al firii care se veştejia, părea că harnicul contabil al »Corvinenei« (în » .....Când braţele tinerilor obicinuiţi
străbate groaza apropiatei ierni'. Sus Hunedoara) dl Nicolau M ac rea, d-şoara cu munca, sunt disponibile, ar fi de
deasupra mea, un corb sbura cu bă Victoria cu destoinicul contabil al »Chio-
dorit ca să se deprindă cu lucrări mai
gare de seamă şi aripile sale tăiau renii« (în Chior) Vasile C. O s va d ă .
greoiu văzduhul; deodată întoarse ca speciale, lucrări cari după liberare le-ar
D-zeu se reverse fericire peste viaţa ti
pul şi mă privi dintr’o parte, apoi în- prinde bine ştiind cum să le tacă la
nerelor părechi!
firipându-se, croncăni întrerupt şi întră casa lor, ear’ pe de altă parte ar trage
în dumbravă. Un cârd mare de porum şi statul oare-care foloase din aceste lu
bei se ridică pe neaşteptate dintr’un Dl Vasile Groldiş, profesor în crări, făcând economii însemnate. Toată
pătul şi cotind deodată se' suciră ca Braşov, a fost ales secretar consistorial lumea zice că a tace armata, însem
un sul în sbor şi-apoi se aşezară pe
la Arad. Aradul câştigă o bună forţă nează a deştepta pe tineri, a-i învăţa,
mirişte bătând din aripi, dovadă a
toamnei! Pe după dâmbul gol trecea în persoana d-lui Goldi.ş, cunoscut la noi a-i obicînui cu un traiu cu totul deo
repede cineva într’o căruţă goală, care mai ales dela adunările Societăţii de sebit decât acel de acasă; şi de ce
hodorogea lovindu-se de pietri. teatru, al cărei secretar este. oare n’ar putea servi armata şi în
Plecaiu spre casa; dar’ amintirea aceste împrejurări ca focar de lumină?
sărmanei Aculine nu mi-s’a şters din f Alexandru Rimbaş, jurist abs. ...Când soldaţii liberaţi din armată ar
minte multă vreme, ear’ vineţelele ei,
deşi s’au veştejit de mult, le păstrez candidat de advocat, din Hunedoara, a fi înzestraţi şi cu cunoştinţe agricole,
încetat din viaţă în floarea vieţii, în apoi de sigur că prosperarea şi înflo
până astăzi.
verstă de abia 27 ani, pe când să-’şi rirea agriculturei, ar fi în toiul. seu,
Trad. din ruseşte de Sextil P u şC d V iu .
înceapă cariera după oboselele studiului li-s’ar părea totul r lesne de făcut, când
