Page 5 - Bunul_Econom_1901_17

Nr. 17 BUNUL ECONOM ____ - ________ Pag. 5

ar şti cum se facă, întocmai ea şi când punderea lor, cu conducerea exploata­ din pricina lor, ba însăşi salca dă spre
ar merge pe Un drum cunoscut. ....Până ţilor importante ; ear statul să intervie, perire.
la 2000 pogoane ar fi foarte trebuin­ dând mijloacele de lipsă, în cea mai Cei-ce doresc a-şi scuti viile de
cioase în jurul fiecărei capitale de ju­ largă măsură. aceste insecte periculoase, nu-’şi împre-
deţ, unde fiecare soldat să ia parte jete a urma celor scrise aici!
pe rînd şi în mod regulat, la toate lu­ Fabrică pentru ţesături de O ră ş tie , 2 V. 1901.
crări le« . in. Guvernul înfiinţează în a. n. c. o Const. Jia icu
fabrică pentru ţăsâturi de in în Odor-
Noi încă suntem de părerea, că econ. Rcun.
heiul-săcuesc. Inul de lipsă îl vor cul­
pe calea aceasta s’ar putea da imbold
tiva economii din Olăhfalu, cari s’au
şi avent mai rapid agriculturii decât, D in g r e ş ala culegătorului s’a pus în
angajat a cultiva spre acest sfîrşit un
s. e., prin şcoalele săteşti, unde învă­ numărul de azi al „Spicuirilor Literare11 sub
terilor de 200 jugăre.
ţătorul, are de a face cu tineri nevîrşt-
titula „Mănunchiul11 cuvântul „u r m a r e“ , care
nici, şi însuşi fiind neiniţiat nu numai e a se şterge, în acest număr fiind numai
în ale agriculturei raţionale, dar’ ade­
începutul frumoasei nuvele.
sea neavend idee nici de cea mai ele­ W t t '*■ f 4,
*
mentară agricultură teoretică sau prac­
tică şi cu atât mai puţină îndemânare Spre ştirea celor-ce cultivă viie. Comitetul de redacţie:
şi atragere. Cei mai mulţi culţivători de viţă Preşedinte: 1)T. Io a n H U hu.
de viie folosesc drept razim pentru ea M em brii : Iir. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu
Cursuri de potcovit. Fiind-că pari de salcă, ca pe unii, pe cari omul Daniil David şi Constantin Eaicu.
potcovirea în regulă e o meserie, care şi-i poate acuira mai uşor. De oare-ce
Din însărcinarea Reuniunii Economice, pen­
nu se prea poate învăţa în mod temei­ acum deodată nu putem să ne despăr­
tru editură responsabil: Ioan Mihaiu.
nic în atelierele faurilor, şi care cere ţim de acest obiceiu, herezit din moşi-
Redactor respons. Ioan M oţa * V,
unele cunoştinţe anatomice, etc. şi de­ strămoşi, cari atunci ne aducea folos,
prinderi serioase şi mai îndelungate, mi­ ear’ acum, în proporţia folosului, mari
nistru de agricultură va deschide în daune, fiind şi timpul cam înaintat, să
Sz. 359 -1901. vegrh. 13
toamna viitoare trei astfel de cursuri recomandă acestor cultivâtori eu toată
în trei localităţi ale Ardealului. La aceste insistenţa, în interesul. lor bine priceput, ÂRVERESI HIRDETMENY
cursuri se vor primi agricultori din toate să examineze parii cei noi de salcă, îm­ Alulirott kir. bir. văgrehajto az
părţile Ardealului. plântaţi lângă .viţele dă iVie < Şi Pe cari 1881. evi LX. t.-cz. 102. es 120. §§-ai
vor afla, cu deosebire la capătul cel ertelmeben ezennel kozhirre teszi, hogy
_EJ în deobşte cu n oscu t atât în patrie gros, o mulţime de meluşei (pete albe) a szăszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1901.
cât şi în afară, că semenţele economice şi jur împrejur, se-i dalâture, înlocuindu-i V, 244 szâmu văgzese folytân foganato-
de grădină ale lui Mauthner se liferează pe
cu alţii de gorun, brad sau în lipsa ace­ sitott. Dr. Draia Eneas szăszvârosi iigy-
-de trei ori atâtea ca alte sămânţe. îndeosebi
lora, silit fiind, să-i folosească şi pe a- ved âltal kepviselt „Ardeleana" penz-
excelente sunt sămenţele impregnate de napi
ceia, dar’ atunci să-i despoae de coaje intezet javâra Baszarâba Vaszilie es târsai
ale acestei firme, provezute ca marcă cu o
stea, care nu e a să confunda cu alte maree cu îngrijire, ear’ coaja îndată s’o şi ardă. romoszi lakosok elleni 640 kor. toke,
asemănătoare şi totuşi neconţinend sămenţe Motivul, care m’au îndemnat să ennek 1898. evi junius ho 15. napjâtol
de napi impregnate. Semânţele lui Mauthner scriu acestea este, că urmărind cu aten­ jâro 6% kamatai 67 kor. 40 fiii. eddi-
sunt de un preţ neîntrecute şi economii fac
ţiune aceste pete albe, m’am convins, gi es ezuttali 5 kor. 60 fiii. ârveres
foarte bine dacă îşi procură semenţele dela
că din ele ies sumedenie de insecte kituzetăsi koltsegek erejeig kielegitesi
E. Mauthner (Budapesta).
8 - 8 roşii în forma şi mărimea purecilor, cari vegrehajtâs alkalmâval le es feliilfoglalt
apoi năpădesc ţisupra frunzelor dela viţe, es 926 koronâra becsiilt okrok, tehenek,
Organisarea şcoalei celei mai din cari sugend sucul, le face să se tinok, lovak es szerszâmbol âllo ingo-
înalte de agricultură din Berlin. uşte. Şi este doar un adevăr constatat, sâgok biroi ârveresen el tognak adatni.
Intr’o vorbire ţinută în faţa împăratului că ori şi ce pom, lipsit fiind de frunze, Mely ârveresnek a szăszvârosi kir.
Germaniei, Delbruk, directorul institutu­ nu rodeşte, ba adese-ori să şi uscă, pen- jârâsbirosâgnak 1901. V. 244/2 szâmu
lui agricol superior din Berlin, a arătat tru-că frunzele sunt tot atâtea guri, prin văgzese folytân a helyszinări vagyis Ro-
că aceea scoală, cu cele 3 mari secti- cari pomii, şi în caşul acesta viţa de moszon adosok lakâsain leendo' eszkoz-
uni ale sale, agricultura, geodesiâ (iri­ viie, să hrănesc şi aduc rod bine des- lesere hatâridoiil igoi. dvi majus ho
gaţia, drenagiul, etc.) şi technologia au voltat şi copt. 25. napjdnak deluldni 2 ârâja tiizetik
avut mare înrîurire asupra progresului Dacă vrea cineva să se convingă ki, a mido'n is a fennti ingosâgok eset-
agronomic, dar’ că în viitor profesorii în mod intuitiv despre cele zise de mine, leg becses becsâron aloi is azonban
trebue să mai pogoare de pe catedră precum şi despre aceea, că Cât sunt de- csakis keszpănzben mellett fognak ela-
şi să se âmestese cu cei-ce practică a- dăunătoare şi pentru însăşi sălcile din datni es esetleg a befolyando vetelâr
gricultura, pentru a-şi mări ştiinţa şi vaza. cari tăiem pari şi nuele, poftească şi biroi letetbe fog hclyeztetni.
Despre fermele model, zice că, şi-au examineze astfel de sălci, bântuite de Kelt Szâszvâroson, 1901. evi mâ-
trăit traiul. aceste pete albe (drept larfe ale insec­
jus ho 1-en.
Delbruk doreşte să vadă profesorii telor) şi va vedea, fără multă filosofie, RÂCZ ÂRPÂD,
de agricultură însărcinându-se, sub răs­ câte nuiele şi câţi pari nu s’au uscat kir. bir. vcgrli.