Page 1 - Bunul_Econom_1901_18
P. 1
Anul II Orăştie, 28 Aprilie v. (11 Maiu n.) 1901 Nr. 18
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie“ se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i moderat e.
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumetate an 2 cor. (1 fi.)
Pentru Româ n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele f i insertiunile se plătesc înainte.
mâni. Stăpânirea turcească e atât de să între în slujbe, şi nici pregătirile nu
ÎNDRUMAREA pe căi noue păgână, că nu ţine din venitele ţerii s’au silit să şi-le mai facă după-ce au
nici un fel de scoală creştină si ro- gătat cu şcoala română.
)
*
î
mână, pentru numeroşii săi Români. Fra Pornirea asta e de două-ori rea.
I.
ţilor noştri din România liberă, care Intâiu pentru-că dacă ea nu înceată,
In coloanele «Bunului Econom« s’a
n’au grije numai de ei înşişi, ci mereu apoi neamul românesc în Macedonia nu
stăruit repeţit asupra faptului, că părinţii
aruncă privirile şi peste hotarăle ţerii, numai că nu să întăreşte prin şcoalele
români nu fac un lucru din cele mai
înspre plaiurile locuite de Români su române, ci el c h i a r p e r de mult,
cuminţi atunci, când fără a se gândi
puşi domniilor streine, şi de-i văd pe perde pe cei mai talentaţi fii ai sei, cari
mult la s fî r ş i t u 1 ostenelelor lor, îşi dau
aceia în bine să bucură de binele lor, după-ce şi-au agonisit învăţătură fru
fiii numai la şcoală şi îi ţin acolo cât
ear’ de-i văd în rău, lacrimi li-se ivesc moasă, în loc să o folosească pentru ri
pot mai mult, cu gând de a face din ei
în ochi, fraţilor noştri din România li- dicarea poporului din sînul căruia s’au
domni mari. şi în fapt adesea fac din
s’au înduioşat inimile de starea Româ ridicat, se ridică ei stoluri şi pleacă pa
ei nişte oameni nemulţumiţi.
nilor din Macedonia, şi au întrevenit seri pribege spre ţărmuri nouă, spre pa
Ear’ ca se se vadă, că părerea asta de-adreptul la Împăratul turcesc şi la trie nouă, părăsind pe aceia cărora sus-
nu e numai a noastră, ci şi a altor băr al şău guvern, să îngădue Ţerii Româ ţiitorii şcoalelor socoteau că le vor fi
baţi ce se gândesc la viitorul nostru ca neşti, să ajuture ea din vistieria sa pe chiar de folos!
neam, ca popor, am reprodus în numerii Românii macedoneni la susţinerea de Şi e, a doua-oară, rea această por
din urmă articlii lui »Ioan de pe Vă şcoli creştine şi naţionale. Şi păgânul nire, pentru-că azi România însăşi, prin
cărea» din »Gazeta«, care cu atâta te-
împărat şi guvern turcesc, ori-cât de bogăţia ei de şcoale, mici şi mari, a
meiu cercetează toate urmările, bune şi păgân e, a d a t în g ă dui n a as a ajuns a avea aţâţa tineri bine pregătiţi
t
ţ
rele, ce.se trag din credinţa aceea, că Ţ e r i i R o m â n e ş t i , ca să şi ajuture pentru umplerea slujbelor ţerii, încât
din cel-ce porneşte odată la şcoală, apoi fraţii, spriginind şcolile lor. Ar face-o cei-ce mai vin din afară, nu mai pot,
numai ceva »domn«, adecă om de acela asta duioasa noastră soră mai mare, Ro cum puteau nainte cu zeci de ani, să
care se nu lucre mult, ci numai.se şadă mânia, şi cu alţii în alte părţi, dar’ pe aiu răsbată aşa uşor la vre-o slujbuşoară,
şi să-i curgă banii (căci cam aşa înţe rea milostiva ei mână nu află nici inimi fiind-că cei din ţară să îmbulzesc ei în
legem noi »domnia«), poate şi are se ca ale Turcilor de îngăduitoare... şişi la ea şi sunt mai bine pregătiţi pen
se facă Pe când dacă noi ne vom dori Şi s’au pus guvernele române pe tru ea ca cei-ce vin din ţeri streine, şi care
adevăratul bine, atunci pe lângă creşterea lucru şi au deschis şcoli în Macedonia: cer slujba nu atât pentru-că ar fi pre
unui numer suficient de tineri pentru 2 licee, 2 gimnasii, 3 şcoale comerciale gătiţi pentru ea, ci măi mult din milă!
carierele intelectuale, va trebui se în şi mai multe poporale, cheltuind pe an Şi dacă venirea din afară nu va con
drumăm o bună parte a tinerilor noştri peste jumătate de milion pentru spri- teni, se va arăta, cum să arată deja, un
dela şcoală, după-ce au lăcut câteva ginirea lor ! început de îndârjire a Românilor pă
clase medii, cât e de lipsă, s ă - ’ i î n - Şi s’au şi deschis mult inimile Ro mânteni crescuţi şi pregătiţi acolo, con
d r u m ă m pe c ă r ă r i noue, îndeosebi mânilor din Macedonia şi a început a tra celor-ce, apelând la milă, tot vin
pe cărări economice de frunte, c a r i arde cu alte flăcări focul românismului din afară cerend slhjbuliţe!
r ă s p l ă t e s c azi, şi î n c ă m u l t ă în candelele din piepturile lor! De aceea guvernul român s’a vă
v r e m e în v i i t o r , cu m u l t ma i Dar’, şi acum venim la povestea zut silit în anii din urmă a să gândi,
b i n e a t â t d e ş t e p t ă c i u n e a minţii, noastră, după ani şi ani de muncă, gu că oare în ce chip s’ar putea ridica
c â t şi o s t e n e a l ă t r u p e a s c ă , de- vernele române au început să vadă, că oare-cari stavilare la îndepărtarea floarei
cum le răsplătesc carierele curat inte precum în tot răul e şi ceva bun, aşa tinerimii din Macedonia ?
lectuale. şi în binele ce ele au început să facă Şi iată Ia ce idee a venit încă fos
Şi ca bunii noştri cetitori să vadă, fraţilor macedoneni, este şi ceva rău, ba tul ministru Take Ionescu: ca în loc de
că ideile acestea nu-s numai poate â chiar primejdios de rău. Au început a înmulţi mai departe şcoalele ce dau
unor scriitori de pe la cele gazete, ci să vadă, că tinerii Români eşiţi din gim- pregătiri numai generale (ca gimnasiile,
chiar a bărbaţilor conducători de state, nasiile române, adăpaţi la isvorul iubirii etc.,) să deschidă şi se înmulţească pa
vom aduce azi înainte următorul fapt: de neam, după-ce sfîrşesc gimnasiul, o ralel ş c o a l e s p e c i a l e p r o f e s i o
In împărăţia turcească, în provincia iau cu droaia spre pământul liberei Ro nal e, îndeosebi ş c o a l e c o m e r c i a l e ,
numită M a c e d o n i a , să află şi un în mânii, cerând dela ea slujbă şi adăpost, pregătind tinerii pentru purtarea cu vir
semnat număr de fraţi de-ai noştri, Ro că în Turcia nu au tragere de inimă tute a comerciului (negoţului), care în
