Page 3 - Bunul_Econom_1901_18

Nr. 18_________ _ _ _ _ _ _________ _ BUNUL ECONOM _______ ______________ " ___________Pag- 3

mune îi împing ear’ spre olaltă, şi anu­ încep răsboiu, ear’ dacă văd că nu mai Ii e de ajuns o arătură adâncă primă­
me prostia Bulgarilor care vreau să merge, să risipesc earăşi mici pâlcuri, vara. Se poate pune în cuiburi sau se
pună mâna pe Macedonia şi se o bul- încât Englezii n’âu pe cine urmări, că samănâ în rînduri până pe la mijlocul
gariseze, deşi acolo locuesc şi mulţi să resfiră ca fumul şi să adună numai lui mai Maiu. E jingaşe de brumă şi
Greci şi mulţi Români. Se crede, că o unde cred că earăşi pot face vre-o is­ îngheţuri, de aceea sămănatul prea de
înţelegere privitor la Macedonia este pravă răsboinică. timpuriu trebue să se încunjure. De­
mai ales scopul visitei pe care regele Englezii sunt îngrijaţi şi poate că părtarea între rînduri trebue să fie de
grec o tace celui român, că ce ţinută vor încheia o pace cinstită cu Burii, 40— 50 cm., ear’ între fire de 10— 15
se aibă împreună la întâmplare, că Bul­ că de o înfrângere a lor de tot, nu centimetri.
garii s’ar prea obrăznici şi ar năvăli poate fi vorbă, că ei nu stau în luptă Pentru ţările noastre este împă­
poate cu puterea în Macedonia. Turcia mare, ci numai îi neliniştesc şi-’i fac să mântenit un soiu cu florile galbine.
însăşi le va da peste ghiare Bulgarilor, eheltuească cât nu-’i vrednică ţara aceea. Dacă se samănă în rînduri la un jugăr
ear’ dacă şi Grecia din jos şi România Afară de aceea să scrie, că din trupele se cer 11— 16 kilogr. de sămânţă, ear’
din sus vor fi ameninţătoare, are se engleze vre-o 30.000 ar fi bolnave în dacă se pune în cuiburi sunt de ajuns
le treacă pofta de cucerire a acestei ţeri, spitale în Transvaal, nepriindu-le aerul 6— 7 kilogr.
care de altfel e un primejdios măr de de acolo. Se sapă de două-ori; la săpatul
ceartă în Răsăritul Europei. din urmă se şi muşunoieşte. Se coace
de obiceiu în luna lui Septemvrie. Când
este coaptă în partea cea mai mare,
= Dela voinicii B uri au sosit săp­ A g r i c u l t u r a
se seceră sau smulge şi se îmblăteşte.
tămâna trecută earăşi ştiri de frumoase De pe un jugăr se agonisesc 12— 20
vitejii şi de mare isteţime răsboinică. Fasolea soia.
hectolitre de boabe şi 12— 24 măji
Un general englez mergând cu trupele Soia este un fel de plantă păs­ metrice de vreji (paie).
sale prin o vale din ţara Burilor, a fost de­ tăioasă de neamul fasolei; ea e mai
odată cuprins de o trupă mai nurriăroa- bogată în materii nutritoare decât ori­ Dacă în nutremântul vacilor cu
să de Buri, cu care a ţinut o luptă care altă păstăioasâ. Se cultivă în ţă­ lapte se amestecă urluială de soia,
creşte atât cătăţimea cât şi bunătatea
înverşunată, dar’ nu i-a putut scoate rile din răsărit unde, mpreiină cu ore­
laptelui. Cosindu-se în stare verde soia
din întărită lor stare, dimpotrivă şi-a zul, formează temeiul hranei locuitorilor.
dă un nutremânt nu se poate mai bun
perdut Englezul tunurile şi trupa, scăpând In Europa se cultivă mai multă în pentru toate vitele. Chiar şi paiele ră­
numai cu o parte a oştirei. Ca mânezi Francia de mează-zi. In ţara noastră
i-a venit ajutor ş‘ putea bate pe Buri, încă s’au făcut încercări, şi cine a pro­ mase din îmblătit, îndeosebi păstăile,
sunt un nutremânt preţios mai ales
dar’ atunci n’a mai avut pe cine bate, bat odată, nu se mai lasă bucuros de
pentru oi şi capre.
căci Burii văzendu-să mai slabi, au în­ cultura ei.
Este în folosul fie-cărui plugar să
ceput a să risipi în cete mici în toate Unde isbuteşte cucuruzul şi viţa
cultive plantele aevea de frunte. Şi de
părţile, fără luptă. Aşa fac ei. Umblă de viie, acolo isbuteşte şi soia. Nu alege
tot câte o mână de oameni la un loc, pământul, ci se face şi în locuri mai aceea, e de dorit, să facă încercări şi
trupe mari nu. Unde apoi văd o tru­ sărace, şi sâmănându-se după ori care cu soia.
pă engleză pe care cred c’o pot bate, plantă. ? Oamenii mănâncă atât păstăile ei
să adună mai multe cete la un loc şi Se cultivă întocmai ca şi fasolea. în stare verde cât şi boabele coapte.
, _________________ /
Caută ’n sus, caută ’n jos... neam! — Ba mie mi-s’a părut, Neagule, vorbă cu el... El se făcea n’aude, n’a-
Şi doar’ îl văzuse de cu seară... că par’că umbla nuş’ cine... Da am vede... Dar’ buzele i-se mişcau, par’
Dec! să i-1 fi furat care-va? socotit că vr’o barză îşi face cuib pe c’ar fi fost nişte capace neprinse bine
Nevasta, pe care să descărcâ ne­ casa noastră... semn de noroc... de oala în care ar fi fert ceva.
cazul lui Cârcotă, umbla foriota săraca, — Norocul dracului!... uite noroc !... La urma urmei, s’apucă de lucru :
dar’ pace să-i dea de urmă! Noroc... şi la noi! De unde! I-a dă voia să pue cartofi pe un pogon din
Când să duse la boi, altă năpaste! scara... locul lui, în vreme ce muerea avea să
Vai de ei, erau cu gurile proţăpite... Cu mare ce, el şi cu muierea pu­ are pentru pus porumbul.
parcă rîdeau...
tură da jos plugul... — Iacă! da ce te-ai apucat, Nea­
Pe când Moş-Cârcotă scotea pro­ Las’ că-1 ghîciu pe ăl cu musca
ţapurile boilor, numai iacă muerea în­ pe căciulă... Numai unub cu mare pu­ gule ! îi grăi un sătean, care alăturea,
cepu să-l cheme pe Neagu... tere a făcut drăcia... şi unul singur e venise cu brazda până la capătul unde
Zărise plugul călare pe vîrful casei... muncea Cârcotă. Te luaşi după învă­
vîrtos nevoe mare... Dă-i pace că-1 fac ţător... şi te plecaşi să pui cartofi...?
Cârcotă, mormoind ca un urs, puse
eu să-i i-a chica foc... Asta-ţi trebuia la sărăcia d-tale!
boilor sub nas un braţ de coceni, şi
fluerând de ciudă, veni să se uite şi Ajunse el, Moş-Cârcotă, la pogoa­ -— Da ce-ţi pasă de sărăcia mea,
creştine? Nu ştii că eu nu fac ca toată
el la plug... nele lui, cu muerea, dar’ rămase poso­
lumea ?
— Mare puiu de lele mai fu ăl morit, ca o zare sub ceaţă: nu-i putea
care m’a batjocorit aşa... Doamne, nu trece năcazul. — D’apoi bine ziseşi! Cârcotă tot
mi-a pica în mână... Dar’ şi noi, muere, Care-şi umbla drumul pe-acolo, îi Cârcotă!
par’c’am dormit somnul morţii!... da bună-dimineaţa, căută să între în — Ia vezi-ţi de brazdă şi nu te