Page 4 - Bunul_Econom_1901_18
P. 4
Pag- 4 _________ ____________________ __________ BU NU L ECONOM Nr. 18
Agonisirea maşinilor economice pe calea în Din această causă e lucru mai înfiinţându-se exposiţii stabile de maşini
soţirilor. înţelept a se înfiinţa pentru fiecare şi unelte agricole, ca prin aceasta se
Intr’o prelegere economică ţinută parte de ţară câte o însoţire mai mare se dee prilej plugarilor a vedea maşi
de curend plugarilor practici în oraşul pentru agonisirea maşinilor, precum s’a nile trebuincioase în toate amănuntele
nemţesc Darmstadt, primsecretarul Dr. făcut în ţinpturile săseşti din Germania, şi puse în lucrare. Mai departe în un
Neumann ă zis cu privire lâ acest în Schleswig-Holstein, şi în Prusja-râ- astfel de punct s’ar putea pune la cale
obiect următoarele: sâriteană. emulaţiunea (întrecerea) maşinilor şi
Creşterea plăţii lucrătorilor şi în Bunătatea acestor însoţiri ar fi, că uneltelor, prin care s’ar putea statori,
urma desvoltării crescânde a agricultu ar agonisi maşini aevea bune pentru că cutare maşină şi unealtă cum cores
rii, lipsă tot mai mare de lucrători plugari, şi că provisi unea (câştigul) ce punde între anumite împregiurări date,
agricoli, îi îndrumă atât pe proprietarii îl trag agenţii mari şi mici ar rămânea pentru-că ţînta nu poate fi numai de
mari, cât şi pe cei mijlocii şi mici, la pe seama plugarilor. Mai departe un a da plugarilor maşini bune şi ieftine,
întrebuinţarea în măsură tot mai mare alt bine ar fi, că plugarii întovărăşiţi ci şi de-a le pune la îndemână maşini
a maşinilor şi instrumentelor. Dar’ în astfel de însoţiri; ar putea să lucre corăspunzătoare economiei ce se poartă
fiind-că numai maşini şi unelte aevea cu isbândă pentru îmbunătăţirea fabri în acel ţinut. E de trebuinţă şi ca în
bune şi potrivite la cutare treabă pot cării maşinilor şi prin aceea, că obser soţirea să ţină şi un magazin cu părţi
se mărească venitul plugarului, mai de vările şi păţăniile câştigate în decursul de ale maşinilor, şi eventual să înfiin
parte fiind-că la agonisirea maşinilor şi lucrării cu maşinile cumpărate le-ar ţeze şi o lucrătoare (fabrică) pentru re
uneltelor plugarul uşor se poate înşela împărtăşi căpeteniilor însoţirii, şi prin pararea maşinilor...; va fi bine, ca în
şi numai rar le poate alege pe cele în- mijlocirea acestora ar ajunge datele din soţirea să se îngrijască şi de mani
tradevăr bune, şi în sfîrşit fiind-că vorbă la cunoştinţa fabricanţilor. O în pulatori îndemânateci, cari să pună în
agenţii (mijlocitorii), cari respândesc ma soţire mai mare pentru agonisirea ma lucrare maşinile şi să înlăture ori-ce
şinile, de multe-ori recomandă numai şinilor ar putea să cumpere întotdeauna pagube şi încurcături.
acele maşini, cari le aduc cele mai cu bani gata şi prin aceasta s’ar îm Păţăniile câştigate pe calea acestui
mari provisiuni, pentru îndestulirea părtăşi de o mulţime de favoruri (bu fel de însoţiri în ţeara nemţească, sunt
multelor trebuinţe ale plugarilor abia nătăţi). Dar’ şi înşişi fabricanţii mai bu foarte favorabile. Aşa, s. p., însoţirea
poate fi ceva mai potrivit ca însoţirile. curos s’ar pune în legătură cu astfel din Halle, înfiinţată pentru ţinutul săsesc
Inse spre acest sfîrşit nu sunt po de însoţiri decât cu agenţi şi mijlocitori, (Saxonia) dela 1889— 1899 a vândut
trivite nici însoţirile micilor neguţători pentru-că cu chipul acesta ar cruţa în maşini şi unelte agricole în preţ rotund
de maşini, nici marile intreprinderi semnate plăţi. Mai departe micii pro de 8 milioane de mărci. La finea lui
pentru întreagă ţara. Cele dintâiu nu prietari, uniţi în aceste însoţiri, şi-ar Decemvrie an, tr. liga însoţirilor agri
sunt în stare a păşi cu nădejde de putea agonisi cele mai trebuincioase cole din marele-ducat Hessen a înfiin
isbândă faţă de fabricanţi, cele din maşini, cari pe singuratici i-ar costa ţat în Frankturt, lângă Main, o „hală
urmă nu au putinţa de a se acomoda mari cheltueli, şi nici aşa nu le-ar pu centrală pentru maşini agricole". Această
după trebuinţele singuratecelor ţinuturi tea agonisi. ligă şi-a pus de ţîntă agonisirea maşi
şi a corespunde deosebitelor trebuinţe Organisarea (întocmirea) astorfeluri nilor agricole şi de lăptărit, şi e întoc
geografice şi de producţiune ale fie de puncte pentru agonisirea maşinilor, mită pe temeiul desluşit în cele spuse
cărui ţinut. ar trebui să se facă la locuri potrivite, mai înainte. Membru poate fi ori-ce
mai lega de alţii, se nu dai de vre-o că uite, cartofu-i sărăcie goală... Ţi-a aproape 15.000 chilograme de cartofi
pacoste! grăit cine-va de asta ? de pe pogonul lui...
Cât umblase învăţătorul cu vorba — Nu. Până însă să se deprindă cu mân
şi cu fapta se încredinţeze pe săteni — Iacă-ţi grăesc eu acuma. Nu carea cartofului, vîndu o parte şi prinse
de folosul ce aduce cartoful, fusese în te lua după învăţător şi fă ca toţi bune parale, ear’ o parte o dădu boi
deşert... ceialalţi. lor şi vacilor.
Se sfătuise atunci cu preotul să-l — Ba ştii ce una, părinte? Toc
In primăvara ce veni, boii lui erau
facă pe Cârcotă măcar se pue cartofi, mai că eu n’am să fac ca ceialalţi...
mai voinici, vaca îi dăduse mai mult
ca apoi dela el se ia pildă şi ceialalţi. Dacă toţi puneau nu puneam eu ; dar’
Dar’ cum să-l facă, odată ce era fiind-că nici unul nu mai vrea să pue, lapte.
— Mă, uite că o brodi Cârcotă!
sucit?... iacă am săpun eu... şi ce-o fi, să fie!...
îşi ziseră sătenii. Sucit, sucit, dar’ făcu
— Lasă-1 pe mâna mea, zise
— Bine, taică, fă cum te tae ca
preotul... pul, şi preotul porni repede, ca să nu-şi parale...
Intr’o zi îl prinse la vorbă, de una, ia Neagu vorba înapoi... Cârcotă puse două pogoane, şi
de alta, până ce apucă de-i grăi: alţi câţi-va se luară după el... ear’ is-
-Şi, ce e drept, iată că nu şi-o luase.
— Ştii că fruntaşii satului se ho- bânda le fu peste aşteptare...
tărîseră să pue ăst-timp cartofi... după Cârcotă era bun muncitor. Odată Şi iacă cum, după cinci ani, as
povaţa învăţătorului... Am auzit că şi ce să hotărîse, de bună-voe să dusese tăzi în satul cu pricina sătenii s’au cu-
d-ta te dăduseşi după ei... la învăţător şi luase sfat cu de-amă- prinş bine şi trupeşte şi sufleteşte, căci
— Ei, şi? nuntul, cum să facă. adevărată e vorba celuia: »minte să
— Eu i-am făcut să nu mai pue, La timp, dădu Dumnezeu să scoată nătoasă, în trup sănătos«.
