Page 5 - Bunul_Econom_1901_18
P. 5

Nr.  18      _________         ■                    BUNUL  ECONOM                   __________                        Pag-  5

      persoană  ce  e  în  legătură  cu  însoţirile   isbutit  a  aduna  o  frumuşică  sumă,  ear’   Zăpadă  In  Maiu.  Din  Eperieş
      economice  din  Hessen  şi  Nassau,  pre­   acum,  găsind  în  Sibiiu  o  casă  potrivită,   se  vesteşte,  că  acolo  a  nins  de-abinele,
      cum  şi  ori-care  proprietar  mare  din    dar’  neavend  încă  mijloacele  materiale   apoi  a  căzut  peatră  de  mărimea  alune­
      acel  ţinut.  Membrii  au  îndatorirea  de-a   pentru  a  o  cumpăra,  a  găsit  o  cale   lor.  Temperatura  e  foarte  scăzută.
      procura  câte  o  acţie  în  preţ  de  100  norocoasă  de  a  se  ajuta.   A  rugat
      maree,  din  care  25  maree  trebue  să    consistorjul  din  Sibiiu  să  cumpere  el      Un  binefăcetor  al  ţăranilor.
      le  plătească  îndată,  ear’  celelalte  în   casa,  ear’  Reuniunea  a  depus  la  mâna   Dl  Vrani,  mare  proprietar  în  judeţul
      trei  ani  după  olaltâ.  Răspunderea  este   acelui  consistor  suma  ce  are  adunată  Teleorman  din  România,  a  făcut  minis­
      încincit  mai  mare.  Prin  urmare  nu  stau   pentru  acest  scop,  şi  pe  rend  apoi  cu   terului  de  interne  un  dar  de  200,000
      buni  cu  întreagă  averea  şi  nici  nu sunt  ce  să  va  mai  aduna  şi  cu  chiria  casei,   lei,  din  al  cărei  venit  să  se  a j u t e  în
      constrînşi  a  cumpăra  dela  însoţire.     să  va  plăti  casa  de  tot,  şi  atunci  va   f i e c a r e  an  ţ ă r a n i i  de  pe  moş i i e
                                                                                                                                    l
                          *                       trece  dela  consistor  în   proprietatea   Sal e  din u d e ţ u l  T e l e o r m  an. Fon­
                                                                                                        j
           Pe  urma  Nemţilor  şi  Maghiarii  s’au   Reuniunii.                              dul  acesta  va  fi  administrat  de  cătră
      apucat  de  lucru.  Au  întocmit  în  această
                                                       Reuniunea  s’a  şi  aşezat  şi  ea,  ca   fundaţiunea  „Carol  şi  Elisabeta“.
      primăvară  o  exposiţie  de  maşini  şi
                                                  chiriaşe,  în  noua  casă,  care nădăjdueşte
      unelte  agricole  în  Cluj,  care  va  sta  des­
                                                  a  fi  cu  timpul  casa  ei  proprie.
      chisă  până  la  toamnă,  şi  în  ziarele  eco­                                              H y m eti.  Dl  Dr.  G.  Suciu,  adv.  In
                                                       Se-’i  ajute  D-zeu  a-’şi  vedea  cât   Haţeg,  îşi  va  serba  cununia  cu  d-şoara  Hor-
      nomice  stărue  cu  tot  înadinsul  pentru
                                                  mai  curend  dorinţa  deplin  întrupată.   tense  Penciu,  Sâmbătă  în  11  Maiu  n.  d.  a.
      înfiinţarea  de  însoţiri  pentru  agonisirea                                          la  1  oră  în  bis.  rom.  gr.-or.  din  Sibiiu-cetate.
      maşinilor  şi  uneltelor  agricole.   Şi  ei                                           Sincerile  noastre  felicitări!
      vor  şi  isbuti.
                                                               S t u p ă r i t
            Dar’  noi?                                                                            Dl  Dr.  Amos  Frâncu,  zelosul
                                 R omul  S imu                                               advocat  şi  bun  naţionalist,  din  Sibiiu,
                                                   Semnele  pentru  apropiata  roire  a  stupului.
                                                                                             şi-a  strămutat  cancelaria  advocaţială  in
                                                       Suntem  în  luna  lui  Maiu,  în  care
                                                                                             Cluj.
                   M   e s e r i i                stupii  de  frunte  de  obiceiu  încep  a
                                                  roi.  Anumite  semne  ne  dau  să  înţele­
                                                                                                   La  Batiz,  cu  prilejul  comasării,
              Meseriaşii  români  din  Sibiiu.    gem,  că  roitul  e  aproape.  Intre  aceste
                                                                                             s’au  făcut  socoteala  cheltuelilor  mai
            Meseriaşii  români  din  Sibiiu  au  se  numără  următoarele:
                                                                                             mare  cu  1261  cor.  12  fii.  decât  au
      zile  de  sărbătoare  sufletească.  Una  din     1.  Privind  în  lăuntrul  coşniţei,  la
                                                                                             fost  de  fapt  cheltuelile.   La  stăruinţa
      cele  mai  frumoase  dorinţe  a  lor,  aceea   faguri,  vedem  căsulii  de  trântori  şi
                                                                                              dlui  preot  Petru  Şinca,  aceşti  bani  au
      de  a  vedea  Reuniunea  lor  avend  o  ca­  chiar  trântori  deja  deplin  formaţi,  cari
                                                                                             fost  dăruiţi  de  poporul  dela  care  fuse­
      să  proprie,  în  care  să  instaleze  şi  o  în  oarele  de  amiazi  sboară  şi  pe  afară;
                                                                                             seră  scoşi,  pentru  şcoala  din  Batiz,
      hală  de  venzare  a  productelor  lor,  —       2.  vedem  căsulii  (ţîţe)  de  matce,   ca  să  se  ajuture  la  plata  învăţătorului.
      este  pornită  pe  drumul  întrupării,  ba   aproape  gata  spre  a  fi  astupate ;    Vrednicul  preot  P.  Şinca  merită  laudă
      în  felul  seu  e  deja  întrupată.
                                                       3.  vedem  că  stupul  geme  de  mul­  pentru  această  stăruire  şi  poporul  din
            Preşedintele  Reuniunii  lor,  dl  Vic­  ţimea  albinelor,  cari  şi  în  timpul  nopţii   comună  asemenea!
      tor  Tordăşianu,  a  intreprins  în  anii  din   stau  grămadă  la  urdinişul  coşniţei;
      urmă  o  colectă  în  scopul  acesta  şi  a
                                                       4.  La  roitul  de  al  doilea  se  aud     Reuniunea  rom. agricolă  din
                                                  şi  glasuri  de  matce.  Cele  eşite  din  că­ comit.  Sibiiului,  ţine  Duminecă  în
            Toţi  s’au  deprins  să-l  mănânce
                                                  sulii  dau  un  sunet  ascuţit,  cele  din   12  Maiu  n.  o  întrunire  agricolă  în  Se-
      cartoful,  fert  şi  presărat  cu  sare,  ori
                                                  lăuntrul  căsuliilor,  un  sunet  mai  gros.  beşul-de-jos  (1.  Avrig).
      fert  şi  opărit  cu  puţină  grăsime,  ori
      făcut  cu  borş...
                    j
            Şi  să-i  vezi  cum  le  merge  de  bine!                                              Bani  mincinoşi.  Se  anunţă  din
                                                    '   Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l   parte  oficială,  că  la  Sebeşul  săsesc  şi
      Ţi-i  mai  mare  drag  să  te  uiţi  la  ei,
                                                                                              la  Orăştie  sunt  în  circulaţiă  bancnote
      ba  încă  şi  la  vitele  lor...
                                                       Comitetul  Reuniunii  Econo­           false  de  câte  10  fl.  Notele  sunt  bine
            Măre,  aşa  se  fac  cele  bune:  cu
      încetul,  că  nimic  nu  vine  ca  din  senin,   mice  în  Orăştie,  ţine  azi,  Sâmbătă,   imitate,  se  pot  cunoaşte uşor  însă  dintr’
      pe  nemuncite.                              şedinţă.                                    o  eroare  de  pe  partea  ungurească,  un­
                                                                                              de  cifrele  seriei  nu  sunt  tipărite  în  şir
            Iacă,  fu  şi  Moş-Cârcotă  bun  la
                                                       Casina  română  din  Orăştie,          drept,  afară  de  aceasta  şi  coloarea  ro­
      ■ceva,  în  satul  lui.
            Si  de-atunci.  nimeni  nu-i  mai  sue  şi-a  ţinut  în  ziua  de  Sf.  George  adu­  şie  este  ceva  mai  întunecată,  decât  la
                        •
            >
      plugul  pe  casă,  nimeni  nu-i  mai  proţă-   narea  generală  de  reconstituire.  A  fost   notele  veritabile.  La  Sebeş  în  8  Maiu
      peşte  gurile  boilor,  cu  toate  că  moş­  ales  preşedinte  Dr.  I.  Mihu,  vicepreşe­  s’au  dovedit  oficios  că  umbla  atari  bani
      neagul  nu  şi-a  mai  schimbat  firea...   dinte  Dr.  I.  Pop,  cassar  I.  Branga,  bi­  în  oraş.
                                                  bliotecar  Sim.  Vlad,  ear’  membrii  în
        („Albina")                      Niger.
                                                  comitet:  Dr.  St.  Erdelyi,  Nic.  Vlad,Dr.     Tifus de foame  In  Basarabia.
                                                  R.  Dobo,  Iuliu  Raţiu,  Petru  Belei, Con­  Depeşile  din  Rusia  spun,  că  din  câusa
                                                  stantin  Baicu.                             foametei  ce  domneşte  în  Basarabia,  în
                                                                                              mijlocul  poporaţiunii bântue  tifusul.  Po­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10