Page 6 - Bunul_Econom_1901_18
P. 6
Pag. 6. BUNUL ECONOM___________ - _______ Nr. 18
porul se nutreşte mai numai cu cucu ocrotirea proprietăţii agrare, ear’ acti pe acasă. A căzut zăpadă de un jumă
ruz fert. vitatea ei este următoarea: tate de metru, razele soarelui însă în*
1. a face ca cultura pământului curând au topit-o, ceea ce a causat um
Cultura napilor de zăhar In se fie pusă pe basc mai raţionale prin flarea Tisei.
Ungaria. In 1899 s’au cultivat napi înfiinţări de şcoale practice şi teore
de zăhar pe un teritor de 75.000 ha. tice de agricultură, în fiecare reşedinţă Pentru masa studenţilor dela
9
S ’au prefăcut în zăhar 16.000.000 q. de judeţ; , gimnasiul nostru rom. gr.-or. din Brad
(măji metrice) de napi şi s’au exportat 2. ca agricultorul să-’şi procure au binevoit a dărui: Ilustritatea Sa Dr.
4.916.085 q. de zăhar. Cu zece ani îndărăt mai cu înlesnire , capitaluri prin insti Iosif Gali, mare proprietar 200 cor.,.
s’au lucrat în fabricile de zăhar numai tuţii de credit şi ajutor reciproc, prin MihaiJ Cirlea, notar public Abrud 50
a patra parte atâţia napi. Deci în timp înfiinţări de sindicate şi societăţi coo cor., Nicolau Garoiu, adv. Braşov 20*
de 10 ani cultura napilor de zăhar s’a perative; cor., Basiliu Başota, advocat Abrud 10-
împătrit. In regiunea Dunării ies la 3. a îngriji de bunăstare a mi cor., Ioan Oncescu, notar pensionat
hectar circa 34.000 kg. napi, adecă cului cultivător, îndreptând activitatea Răhău 50 cor., „Bocşana'*, institut de
aproape 20.000 kg. (200 q.) de juger. lui spre o cultură raţională şi econo credit Bocşa-mont. 20 cor., „Doina“,,
Este în interesul agriculturii noastre se mică, care să-’i îmbunătăţească starea institut de credit Câmpeni 20 cor.,..
se dee atenţiune deosebită şi culturii sa materială şi morală; Dr. Petru Zepeniag, adv. 20 cor., Victor
acestei plante, al cărei venit brut se 4. a împăca interesele deobşte Fincu, compt. 1 cor., Paul Corcea, co
evalorează la 578 K. de ha. sau circa cu interesele particulare, printr’o dreaptă merciant 2 cor., N. N., 2 cor., Ioan
330 K. de jug. cat. cumpănire a dărilor publice cu mijloa Balatescu, funcţionar 1 cor., Iacob
cele de producţiune ale agricultorilor; Bota, cassar 1 cor., Avram Corcea,
Cum se câştigă Americanii 5. ca în administraţie şi lege agri paroch gr.-or. 2 cor., toţi din Verşeţ,
pentru biserică? In America e mân cultorul se găsească siguranţa persoanei Sergiu Medean, prot. 5 cor., Zevedeiu
carea ieftină, dar’ cu atât mai scumpă şi averii sale; ocrotire în contra asu Mureşan, par. 3 cor., Dna Leontina
beutura. Ospătarii dau gratis mâncări pririi şi ajutor în greutăţile vieţii; A. Roman 4 cor., Eugenia I. Paraschiv
reci, ca se atragă oamenii la beutură. 6. în raporturile cu celelalte state, 2 cor., Vasilie Aldea, senator 4 cor.,
Un preot, Nevell Ovight Hills a insti produsele agricole şi comerciul ţării C. Creţioescu, cassar 2 cor., I. Horgea?
tuit în biserică o masă cu tot felul să-’şi asigure pieţe, ear’ prin conven- (nedescifrabil) 2 cor, Rafila Oniţiu 2
de mâncări reci, din care gustă publi ţiuni potrivite se se garanteze averea şi cor., Dr Elekes 3 cor., toţi din Sas-
cul după-ce a ascultat serviciul dum- munca agricultorului. Sebeş, Nicolau Macrea, comptabil 1 cor.
nezeesc. In chipul acesta atrage preotul Const. Dima, subcomptabil 1 cor., Nico
publicul la biserică, îl desvaţă dela Beţia Intre femei. După rapoar lau Stoichiţa, cassar 2 cor., Simion Chir-
beutură şi prin predici îl nobilitează. tele reuniunii engleze contra beţiei din ca, proprietar 1 cor., Daniil Musa?
Lucru cam — american!... Londra, patima beţiei ia tot mai mari proprietar 1 cor., Dima Nicolae, pro
întinderi şi între femeile engleze. In prietar 1 cor., Dima Şandor junior,,
Dar pentru şcoalele econo anul 1899 au fost pedepsite pentru proprietar 1 cor., Daniil Bocşa, faur
mice de repetiţie. nHtmgaria',\ socie beţie 1300 fete sub 20 de ani, ear’ 1 cor., Nicolau Popescu, rotar 1 cor.,.
tate industrială pe acţii pentru îngră- în anul 1900 au fost 4000 caşuri de Amalia Dima 1 cor., Maria Muntean
şeminte artificiale, fosfate şi chemice, a asemenea natură! Triste semne ale 1 cor., George Pop, oficial 1 cor., Aron
vremii.
provăzut şi până acum cu colecţiuni Balint 40 fii., Albert Schuster, neguţ.
model de îngrăşeminte artificiale 100 1 cor., Nicolae Rimbaş junior, maestru
Societate de lăptărie în Ca
şcoale economice de repetiţie. Societa 1 cor., Alexandru Dima, proprietar
ransebeş. Intr’o conferentă convocată
tea şi-a propus, ca pe încetul se pro- > > 1 cor., D-şoara Constanţa Dima 1 cor.,
de primarul Caransebeşului, dl Burdea,
vadă toate şcoalele economice de re Dima Niţiu? neguţ. 1 cor., George
s’a hotărît înfiinţarea unei societăţi de
petiţie cu astfel de colecţiuni. Anul Oprea, par. gr.-or. 2 cor, toţi din Hune
lăptărit în Caransebeş.
acesta doreşte se ajute cu colecţiuni doara, Nicolau Naşcu, paroch gr.-or.
de chaliu, respective kainit, 400 şcoale în Poleţi, în loc de cunună pe mormân
Logodna. Dl E ftim ieC ostescu ,
din cele mai însemnate. Fiecare colec- tul iubitului seu văr — de pie memo
cleric absolut din Sereca (1. Orăştie),
ţiune singuratică va consta din câte 3 rie -— Dr. T. Pasc, fost adv. în Bistri
şi-a încredinţat de fiitoare soţie pe
butelii, pro văzute cu etichete şi instruc- ţa, a dăruit pentru masa studenţilor
d-şoara Ana V. Ghila, fiica dlui preot-
ţiile de lipsă. Bine ar fi, ca şi şcoalele 4 cor. — Primească toţi binevoitorii
înv. Ghila din Deva. Se fie în cias cu
noastre economice de repetiţie se bene dăruitori cea mai viuă mulţumită. Di
noroc.
ficieze de acest dar, făcând experimente recţiunea gimnasiului rom. gr.-or. din
cu îngrăşeminte artificiale, la noi cunos F n rtn n ă cu zăp ad ă. In ziua de Brad, 16 Aprilie v. 1901. Georgiu Pâ
cute abia după nume. 1 Maiu n. o furtună cu zăpadă s’a des rău director gimnasial.
cărcat asupra comunei Korosmezo' de
O Societate agrară a fost deja pe şesul Tisei. Furtuna cu zăpadă a Scoală de viieri în Keoske-
9
constituită în România şi s’au votat sosit pe neaşteptate şi a fost aşa de măt. Şcoala de viieri, de nou înfiinţată
statutele. Sediul societăţii este în Bu violentă, încât muncitorii au trebuit se în Kecskemet s’a deschis acum de cu
cureşti. Scopul ei este desvoltarea şi înceteze cu lucrul câmpului şi au fugit rând. In şcoală au fost primiţi 80 şco-
