Page 7 - Bunul_Econom_1901_18
P. 7
Nr. 18 ___________________________ __ B U N U L E C O N O M Pag- 7
lari, dar’ mulţi au trebuit să fie împăr vit în casa unui muncitor, ucigând pe trei despre care până acuma nu s’a auzit
ţiţi în alte cursuri. Câte pregătiri folo membri ăi familiei, earâ trei fură greu nimic. Foile locale din La van spun
sitoare pentru unii, şi câtă lipsă de in răniţi. acum, că servitoarea preotului Fricot
strucţie pentru noi, spre pildă; pentru a mărturisit pe patul de moarte, că ea
Opt soţi în 20 de ani. In
noi, cari în multe locuri am rămas a fost aceea, care cu ajutorul altei
oraşul Newburgh din America trăeşte
fără vii, şi cari n’avem posibilitatea persoane a omorît pe preotul Fricot şi
o femeie, care în decurs de 20 ani a
de a ne pregăti în mod sistematic că la timpul său s’a spovedit la abatele
avut nu mai puţin de opt bărbaţi. Cei
pentru replantarea lor, şi peste tot Bruneau şi i-a descoperit crima ce a
doi bărbaţi dintâi după un traiu de
pentru cultura viilor şi tratarea vinu săverşit-o înspovedaniă. Afacerea aceas
câte un an au murit cu moarte natu
lui in mod raţional! ta tace mare sensaţiune şi din toate
rală, trei s’au omorît aruncându-se în
părţile se pretinde să se publice scri
fântână şi trei s’au despărţit de ea. Al
Societate antialcoolică (con soarea lui Bruneau, care a fost execu
optulea bărbat cu numele Goyden, a
tra beţiei) in România. Preoţii şi tat în 1894.
fost odată despărţit de ea, dar’ după
învăţătorii din judeţul Vlaşca au în
aceea earăşi s’a împăcat. Femeea însă întrebare. Mai mulţi contribuenţi
fiinţat o societate cu scopul de a
n’a mai vrut se se cunune a doua-oară din Pianul-superior, cari au dăruit aju
lupta contra alcoolismului. Acest exem toare pentru cei nenorociţi prin focul
cu el, ceea-ce într’atâta l-a mâhnit, în
plu ar trebui imitat şi de preoţii şi din anul trecut în Vaidei, întreabă pe
cât s’a aruncat şi el în fântână. Femeea
înveţătorii noştri, uniţi, s. p., după pro această cale pe primitorii ajutoarelor,
se poartă acuma cu gândul serios se că unde au publicat vre-o dare de
topopiate. începuturile salutare ce se
se mai mărite şi a noua-oarâ. samă asupra acestor ajutoare?
făcuseră cu înfiinţarea reuniunilor de
temperanţă în câteva comune de ale
Glonte în inima unui om viu?
noastre, începuturi de care am luat şi ţ 4»
Un american cu numele Charles B.
noi notiţă, n’ar trebui se rămână baltă,
Nelson a primit la un duel un glonte Mijloc de apărare contra omide-
ci se se urmeze cu zel, înfiinţându-se
în piept. Medicii* pe lângă toate sfor lor de varză. Când cu năpădirea
cât de multe astfel de reuniuni în
ţările lor n’au putut găsi, că unde s’ar omidelor în anul trecut, unii ;au .reco
toate ţinuturile locuite de Români ale mandat stropirea curechiului cu apă, în
fi oprit glontele. In fine Nelson s’a vin
patriei noastre. care s’a topit cânepă, spunând că în
decat de tot şi medicii i-au dat bună
chipul acesta omidele se pustiesc.
pace. Acum din nou l-au căutat cu
Din nebuniile tinereşti. Din- Acum se recomandă de unii un
9 razele Rontgen, şi au aflat că glontele mijloc mai potrivit, care ori-cine îl poate
tr’un oraş din Ungaria se scrie urmă
se află în inimă. El îl poartă acuma avea la îndemână. Anume: în locul
toarea ştire rară: Studentul Ernest
de patru ani şi jumătate în inimă fără menit pentru sădirea curechiului se sa-
Balazovits, s’a îndrăgit foc în fiica unui mănă în jumătatea întâi a lui Maiu
ca se ştie ceva despre aceasta şi cu
hotelier din oraş şi a cerut-o în căsă sămânţă de cânepă. Fireşte că se dă
toate aceste se bucură de cea mai
torie. Om fără căpătâiu fiind tînărul, rar de tot, cam ca cucuruzul. Până la
deplină sănătate. De-o fi adevărat.
tatăl fetei la nici un cas nu s’a învoit, timpul răsădirii curechiului cânepa e
destul de mărişoară, astfel că se poate
mai ales că i-a aflat deja alt tînăr, care
Fântâni înveninate. In locali încunjura cu prilejul săpatului. Dacă ar
i-ar fi plăcut ca ginere. Două zile nainte
tatea Bâcs-Tapolya a fost săptămâna fiprea deasă, se mai răreşte. Se spune,
de cununia fetei cu celalalt tîner, stu trecută o ceată de ţigani. Ţiganii, după că curechiul printre care creşte cânepă,
dentul Balazovits s’a dus la părinţii fe obiceiul lor, nu s’au putut reţinea de a e scutit contra pustiirii, pentru-că nici
tei şi i-au rugat să-i dee voe a-şi lua nu săvârşi câte-va mici furturi; ei au fluturii, nici omidele nu se pot împrie-
rămas bun dela ea. După-ce părinţii fost prinşi şi ca de pedeapsă au fost tini cu mirosul acestei plante.
nu s’au împotrivit, Balazovits intrând în duşi în casa primăriei şi tunşi până la Dacă omidele ar da năvală asu
locuinţă, a scos revolverul si a tras foc pra curechiului şi noi n’am fi sămânat
piele, apoi goniţi din sat. In decursul cânepă printre el, ne putem ajuta cu
asupra fetei, mai apoi asupra sa. Ambii nopţii însă ţiganii s’au reîntors: în sat cânepă menită pentru ţesut sau cu cea
şi-au aflat moartea pe Ioc. Aşa în ziua şi drept rcsbunare au înveninat apa ce de sămânţă de printre cucuruz. Anume:
în care avea se se ţină cununia cu lor două fântâni ale comunei. In ziua smulgem sau tăiem cânepă de aceasta,
alaiu, a avut loc înmormântarea fetei. următoare 5 persoane, cari au beut o lăsăm să se uşte timp de vr’o două
zile, şi cu chipul acesta ne agonisim
din aceste fântâni, au murit. Gendar-
Cel mai mare orologiu din milor le succese de a prinde pe ţigani. praf de cânepă, cu care preserăm firele
de curechiu. Omidele se pustiesc sau,
lume se află aşezat în turnul ma S ’a aflat la ei o mare cantitate de cari scapă cu viaţa, iau lumea în cap.
gistratului din Filadelfia. Ciasul are un strîchnină, de arsenic şi alte veninuri.
diametru de 7.60 metri. Arătătorul de
Din însărcinarea Reuniunii Economice, pen
minute are o lungime de 3.70 m. Este Scrisoarea unui abate mort pe
tru editură responsabil: Ioan Mihaiu.
luminat de un aparat electric, care eşafod. Din Paris se anunţă, că în
Redactor respons. I oan M oţa
lucră cu o putere de 50 de cai. Ciasul* Iulie 1894 a fost osândit la moarte în
se află la o înălţime de 164 metri şi Laval abatele (preotul catolic) Bruneau
are o greutate de 226 chilograme. şi a fost şi executat, acusat fiind, că a O moaşă diplomată,
omorît un preot. Pe eşafod Bruneau română, cu atestate eminente dela şcoala, de
moşit din Sibiiu, caută aplicare în vr’o co
Fulger ucigaş. Din Viena se a predat procurorului general Desgra-
mună unde ar avea viitor. Adresa ei, a o
telegrafeazâ, că în Florişdorf fulgerul a lo- bes, care acum e deputat, o scrisoare, cere la redacţia foii.
