Page 10 - Bunul_Econom_1901_19

Pag. 2. SPICUIRI LITERARE Nr. 19.

pământească. Pretutindeni dom­ ! şi poate mult mai atrăgătoare şi că se va putea numi şi ei când­
neşte şi aicea cea mai adâncă li­ i mai frumoase* sunt legendele ei. va părinţi, le-a ascultat Dumne­
nişte şi tăcere... Nici un semn de i Deci, lăSând la o parte le- zeu rugămintea şi Ies-a dăruit o
vr’o furtună sau altă neplăcere I... i genda lui V. Alexandri, în bună fiică, pe care o numiră Lumi-
Numai unde şi unde se' aude speranţă că cei mai mulţi o cunosc, nioara. Şi ei de aceea o numiră,
murmurul vre unui rîurel... , Ear’ i şi tot Românul adevărat, care ştie asttel: una, pentru-că era foarte
pânele cele albe, care că nişte mări numai ciş-ceva a ceti, ar trebui frumoasă, şi al doilea fiindcă era
întinse se lăţesc pe şesurile ţari­ s’o cunoască, voiu reproduce pentru dînşii ca o lumină, ca lu­
nilor, şi fânaţele cele încărcate de aicea alte legende ale acestei mina ochilor, şi unde se ducea
tot felul de floricele frumoase şi păsărele, despre care un cântec ! ea, acolo se duceau şi ei.
mirositoare ne dau una din în­ poporan ne mai spune şi urmă- ! Luminioara trăia, ca şi pă­
făţişările cele mai plăcute şi cele toarele: rinţii sei, în frica lui Dumnezeu,
mai atrăgătoare. şi cu cât creştea mai mare, cu
Lie, Lie
Tot să stai şi să admiri atâta se făcea mai trumoasă şi
Ciocârlie
ale naturei frumseţi... mai fermecătoare. Şi tocmai din
Sbori în soare
Dar’ eatăl... timpul lin se Cântâtoare pricina aceasta nu eşea ea 1£
strecoară.. zorile se ivesc şi cu Şi revină preumblare, temendu-se ca să nu
dînsele dimpreună se deşteaptă Din lumină o deoache cineva sau să nu i-se
şi o păsărică din somnul ei cel Pe pământ întâmple altă nenorocire.
dulce de peste noapte, care, scu- Cu dulce cânt *]. Insă într’o zi, n’are maică-să
lându-se în rouă cea răcoritoare ce face şi o întrebă: de ce nu
şi binefăcătoare a dimineţii, în­ . II. se duce şi ea, ca alte fete de
cepe a se înălţa în cercuri spre împărat, la preumblare, de ce
cer şi prin cântecul ei cel plăcut Cea dintâiu legendă, pe care şade numai acasă?...
a ne anunţa apropierea zilei. am auzit-o dela o Româncă din Luminioara răspunse maicei
Şi oare ce fel de păsâruică Şiret, e cea următoare: sale şi-’i zise că ea, numai dacă
să fie aceasta, şi de ce se înalţă Au fost odată un împărat voiesc părinţii ei, îndată se va
ea în cercuri spre cer cântând şi o împărăteasă foarte avuţi, ome- duce la preumblare. Şi într’ade-
până ce o perdem din vederi, şi noşi şi cinstiţi de cătră toţi su­ văr că, colea de cătră sară, cam
asttel se scoboarâ ea în jos, ear’ puşii lor şi împăraţii de prin pre- pe timpul acela când se scoboară
când e ca de vr'o două prăjini de jur. Aceştia, de cum se treziră soarele spre apus şi e mai fru­
sus dela pământ ca o săgeată se şi văzură lumina soarelui, petre- mos şi rnai plăcut de preumblat,
lasă în jos spre cuibuşorul său cură totdeauna în frica lui D-zeu, a eşit şi ea întâiaşi-dată în gră­
cel durat pe supralaţa pămân­ şi de aceea aveau toate Celea ce dina împărătească. In grădina
tului? trebuia, numai un Singur lucru le aceasta a umblat ea încolo şi în­
Această păsărică e Ciocâr­ lipsea... n’aveau nici un prunc, j coace până ce a dat de o uşiţă
lia, lat. Alauda arvensis, L. germ. Şi... Doamnei ce n’ar fi dat ca mică, care ducea spre un şes în­
die Feldlerche, şi causa înălţării să aibă şi ei un prunc!.. Nu era tins şi trumos, şi cum a dat ea
sale spre cer, când cântă, ne-o zi ca să nu împărţească milostenii de uşiţa aceasta a deschis-o şi-a
spun mai multe legende popo­ şi daruri pe la sărmani, nu era zi eşit printr’însa afară în şes. Pe
rane, dintre care cea mai fru­ să nu se roage lui Dumnezeu, şesul acela apoi preumblându-se
moasă e fără îndoială cea com­ doară, doară, le dărueşte şi lor cât s’a fi preumblat, a început
pusă în versuri de ilustrul nostru un prunc. ea a privi mai de aproape în­
poet V. Alexandri *]. Dar’ trecură mulţi ani la treaga fire, care i-s’a înfăţişat
Pe cât însă de sonor şi mijloc şi dorinţa lor încă tot nu dinaintea ochilor şi nu se putea
de atrăgător e cântecul acestei li-s’a împlinit. destul mira de frumseţa ce o
păsărele, pe cât de plăcut e In urma urmelor, tocmai vedea în toate părţile. Insă ce i-a
timpul când cântă ea, pe atâta, când pierduseră toată nădejdea plăcut ei mai mult dintre toate
câte a văzut, a fost soarele, care
*) Opere complecte. Legende* p. 115* *) V . Alexandri. se scobora încet spre apus.