Page 12 - Bunul_Econom_1901_19

Pag- *, SPICUIRI. LITERARE Nr. 19.

cu alţii, el avea obiceiul să între ! Ea şi-a zis: «Prin bună- viciul D-zeesc în biserică. Atunci
la câte un păhar de bere. După- ! Voinţă, poate, îl voiu recâştiga», oamenii au început a crede, că
ce începea frigul, lua câte o beu- j şi când el sosea acasă în starea Toma a devenit serios, şi că a
tură mai* tare, beuturile spirtuoase > cea mai ticăloasă, îl întimpina în început a se îndrepta.
ti priiau. Toma a urmat a face > mod pacînic şi cu iubire.
aşa şi azi şi mâne, a prins a în­ > Când, — de cu primăvară, (Va urma).
drăgi Beuturile tari, până-când, > arborii începeau a înmuguri,
după nn timp oare-care, oamenii > Toma a venit odată acasă şi să
au început a-’l vedea eşind dela > vedea a fi îngândurat. Se desme-
„Curcubeu11, aşa era firma sau nu­ ) tecise după o îndelungată beţie,
mele acelei cârcime— împlete- j La razele cele din urmă ale Românul o cumpeneşte din gură.
cindu-se, ametit, si cu simţurile j soarelui ce tocmai apunea, soră
tâmpite de spirtuoasele păharului | sa se apucă să repareze nişte pe-
îmbătător. | tecituri vechi.
întâmplarea cu Toma era 1 Toma se aşeză de o parte Românul era la coastă la
foarte întristătoare. El era din o 1 a ei, şi tăcut observă timp înde- un Sas. Când colea la cină Sasul
familie tare cinstită, a avut o 1 lungat răbdătoarele degete. pune pe masă alăturea cu mă-
creştere religioasă şi, până nu
«Acesta e lucru ostenicios, măliguţa un mare vraf de brânză.
ajunsese în cursă, a fost un fiiu
Geni», zise el. Soră sa îi arătă Românaşul cu deosebire la brânză
şi frate vrednic de toată iubirea;
cusătura. se trăgea’ ceea-ce făcea Cu Sasul
după căderea sa. prietenii l-au sfă­
«Vai», zise Toma, «aceasta toate puterile să şi-le peardă. De­
tuit să se îndrepte, şi preoţii l-au
nu e altceva decât o legătură de la un timp simţea că are să cre-
îndemnat să se lasă de beutură;
sdrenţe». pe de părere de rău, dacă n’a
da, toate mijloacele s’au între­
«Da, Toma; şi o legătură zice nimic şi Românaşul îi adă­
buinţat pentru a-’l întoarce la posteşte toată brânza.
calea cea adevărată, însă toate de sdrenţe ar fi cea mai potrivi­ — «Apoi frate Ioane! zice
încercările se păreau a fi zădarnice. tă firmă de acăţat dinaintea uşii Sasul, griji, că n’o să-’ţi umble
Toma era încătuşat în lanţu­ unei cârcime», zise Geni întris­ bine, dacă îndopi în tine atâta
rile nevăzute ale alcoolului. Fa­ tată.
brânză mai numai goală, — mai
milia sa îl plângea ca fiind pier­ Toma n’a răspuns nimic.
dă si cu mămăligă, căci altcum
dut, şi soră sa, cârpindu-’i hainele Tăcând a privit sdrenţele.
te încui!»
lui toate sdrob, vărsa lacrămi In dimineaţa următoare
— «De aceea nu purta
ferbinţi pe ele. Toma merse la lucru, şi timp de
grije vecine Hans, Ştiu eu cum
«Vai! aceste găuri nu se două, trei săptămâni nu s’a mai s’o cumpănesc din gură, de nic
mai pot astupa», suspină Geni, îmbătat. dracul n’are sâ-’mi fie, -— ve
întorcând haina sdrenţuitâ a lui Şe uita la „Curcubeu11, dar vedea.»
Toma. In zilele, când capul îi în lăuntru nu întră.
era mai limpede, Toma se gân­ «Atileo! Ce e cu Toma Gr. Sima.
dea la cinstea şi vrednicia lui, Hali?» zise Sincler cârcimarul
dar’ pe dată ce era, stăpânit de dând altui oaspe o sticlă de ra­
„Curcubeu11, se schimba şi de- chiu, care era beutura cea mai
venia cu totul nepăsător. plăcută a lui Toma.
Geni, care n’a încetat nici Sincler însă nu era singu­
pe o clipă a iubi şi compătimi rul, care se mira de schimbarea
pe fratele său, şi-a călcat pe ini­ purtării lui Toma. Toma mergea
mă, i-a luat hainele şi le-a repa­ zi de zi la lucru; în fiecare sară
rat rînd pe rînd pe toate, cât se venea treaz acasă şi, după un
poate de bine. timp îndelungat, merse şi la ser­
Edat« şi redactate de TOAN M O Ţ A . »Minerva« institut tipografic în Orăştie.