Page 12 - Bunul_Econom_1901_19
P. 12

Pag-  *,                              SPICUIRI. LITERARE                                Nr.  19.

      cu  alţii,  el  avea  obiceiul  să  între  !   Ea  şi-a   zis:  «Prin  bună-  viciul  D-zeesc  în  biserică.  Atunci
      la  câte  un  păhar  de  bere.  După-  !  Voinţă,  poate,  îl  voiu  recâştiga»,   oamenii  au  început  a  crede,  că
      ce  începea  frigul,  lua  câte  o  beu-  j şi  când  el  sosea  acasă  în  starea  Toma  a  devenit  serios,  şi  că  a
      tură  mai*  tare,  beuturile spirtuoase  >  cea  mai  ticăloasă,  îl  întimpina  în  început  a  se  îndrepta.
      ti  priiau.  Toma  a  urmat  a  face  >  mod  pacînic  şi  cu  iubire.
      aşa  şi  azi  şi  mâne,  a  prins  a  în­ >   Când,  —  de  cu  primăvară,             (Va  urma).
      drăgi   Beuturile  tari,  până-când,  > arborii   începeau   a   înmuguri,
      după  nn  timp  oare-care,  oamenii  >  Toma  a  venit  odată  acasă  şi  să
      au  început  a-’l  vedea  eşind  dela  > vedea  a  fi  îngândurat.  Se  desme-
      „Curcubeu11,  aşa  era  firma  sau  nu­ )  tecise  după  o  îndelungată  beţie,
      mele  acelei  cârcime—   împlete-   j   La  razele  cele  din  urmă  ale  Românul o cumpeneşte din gură.
      cindu-se,  ametit,  si  cu  simţurile   j  soarelui  ce  tocmai  apunea,  soră
      tâmpite  de  spirtuoasele  păharului   |  sa  se  apucă  să  repareze  nişte  pe-
      îmbătător.                      | tecituri  vechi.
           întâmplarea  cu  Toma  era   1   Toma  se  aşeză  de  o  parte    Românul  era  la  coastă  la
      foarte  întristătoare.  El  era  din  o   1  a  ei,  şi  tăcut  observă  timp  înde-   un  Sas.  Când  colea  la  cină  Sasul
      familie  tare  cinstită,  a  avut  o   1 lungat  răbdătoarele  degete.  pune  pe  masă  alăturea  cu  mă-
      creştere  religioasă  şi,  până  nu
                                            «Acesta  e  lucru  ostenicios,   măliguţa  un  mare  vraf  de  brânză.
      ajunsese  în  cursă,  a  fost  un  fiiu
                                       Geni»,  zise  el.  Soră  sa  îi  arătă   Românaşul  cu  deosebire la  brânză
      şi  frate  vrednic  de  toată  iubirea;
                                       cusătura.                        se  trăgea’  ceea-ce  făcea  Cu  Sasul
      după  căderea  sa. prietenii  l-au  sfă­
                                            «Vai»,  zise  Toma,  «aceasta   toate  puterile  să  şi-le  peardă.  De­
      tuit  să  se  îndrepte,  şi  preoţii  l-au
                                       nu  e  altceva  decât  o  legătură  de   la  un  timp  simţea  că  are  să  cre-
      îndemnat  să  se  lasă  de  beutură;
                                       sdrenţe».                        pe  de  părere  de  rău,  dacă  n’a
      da,  toate   mijloacele  s’au  între­
                                            «Da,  Toma;  şi  o  legătură   zice  nimic  şi  Românaşul  îi  adă­
      buinţat  pentru   a-’l  întoarce  la                              posteşte  toată  brânza.
      calea  cea  adevărată,  însă  toate   de  sdrenţe  ar  fi  cea  mai  potrivi­  —   «Apoi  frate  Ioane!  zice
      încercările se păreau  a fi  zădarnice.   tă  firmă  de  acăţat  dinaintea  uşii   Sasul,  griji,  că  n’o  să-’ţi  umble
     Toma  era    încătuşat  în  lanţu­  unei  cârcime»,  zise  Geni  întris­  bine,  dacă  îndopi  în  tine  atâta
     rile  nevăzute  ale  alcoolului.  Fa­  tată.
                                                                        brânză  mai  numai  goală,  —  mai
      milia  sa  îl  plângea  ca  fiind  pier­  Toma  n’a   răspuns  nimic.
                                                                        dă  si  cu  mămăligă,  căci  altcum
      dut,  şi  soră  sa,  cârpindu-’i hainele   Tăcând  a  privit  sdrenţele.
                                                                        te  încui!»
      lui  toate  sdrob,   vărsa  lacrămi   In   dimineaţa   următoare
                                                                             —  «De    aceea   nu  purta
      ferbinţi  pe  ele.               Toma  merse  la  lucru,  şi  timp  de
                                                                        grije  vecine  Hans,  Ştiu  eu  cum
           «Vai!  aceste  găuri  nu  se   două,  trei  săptămâni  nu  s’a  mai   s’o  cumpănesc  din  gură,  de  nic
     mai  pot  astupa»,  suspină  Geni,   îmbătat.                      dracul  n’are  sâ-’mi  fie,  -—  ve
     întorcând  haina  sdrenţuitâ  a  lui   Şe  uita  la  „Curcubeu11,  dar   vedea.»
     Toma.  In  zilele,  când  capul  îi   în  lăuntru  nu  întră.
     era  mai  limpede,  Toma  se  gân­     «Atileo!  Ce   e  cu  Toma                      Gr.  Sima.
     dea  la  cinstea  şi  vrednicia  lui,   Hali?»   zise   Sincler  cârcimarul
     dar’  pe  dată  ce  era,  stăpânit  de   dând  altui  oaspe  o  sticlă  de  ra­
     „Curcubeu11,  se  schimba   şi  de-   chiu,  care  era  beutura  cea  mai
     venia  cu  totul  nepăsător.      plăcută  a  lui  Toma.
          Geni,  care  n’a  încetat  nici   Sincler  însă  nu  era  singu­
     pe  o  clipă  a  iubi  şi  compătimi   rul,  care  se  mira  de  schimbarea
     pe  fratele  său,  şi-a  călcat  pe  ini­  purtării  lui  Toma. Toma  mergea
     mă,  i-a  luat  hainele  şi  le-a  repa­  zi  de  zi  la  lucru;  în  fiecare  sară
     rat  rînd  pe  rînd  pe  toate,  cât  se   venea  treaz  acasă  şi,  după  un
     poate  de  bine.                 timp  îndelungat,  merse  şi  la  ser­
       Edat«  şi  redactate  de  TOAN  M O Ţ A .                       »Minerva«  institut  tipografic  în  Orăştie.
   7   8   9   10   11   12