Page 2 - Bunul_Econom_1901_19

Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 19

Se vor împărţi mai multe prem ii ar fi de lipsă. Se sperăm că colectările bite cărări; unele, cele mai multe, iau
în bani economilor cari vor arăta că, şi trimiterile vor urma şi mai repede şi aci căile agriculturii (lucrării pămân­
tin vite de soiu mai curat si le ştiu şi în măsură şi mai frumoasă. tului) cu ramurile sale, dar* şi aci po­
J
griji m ai bine. Din Orăştie, pe lângă contribuirile văţuiţi fiind de multe Reuniuni, de multe
Comitetul Reuniunii. deja făcute mai anii trecuţi pentru fon­ scrieri şi foi economice, şi de conducă­
dul »Convictului« contopit acum în cel torii nemijlociţi, oamenii urcă tot mai
al «Mesei studenţilor«, s’au făcut ăstan sus pe cărarea economiei raţionale, adecă
Pentru
contribuiri noue pentru Masa studenţi­ pe calea lucrării după poveţele ştiinţei;
M asa studentior lor: A contribuit «Ardeleana« cu suma alt rând de puteri muncitoare apoi, por­
»
de 100 cor., Dr. I. Mihu 50 cor., red. nesc în măsură mult mai mare ca la
dela gimnasiul român din Brad.
»Activitatea« 50 cor. == 200 cor., noi, pe calea industriilor, meseriilor şi a
comerciului.
— ear’ pe lista trimisă parochului
Am publicat în «Bunul Econom®
Ioan M oţam contribuit zilele astea: D-na îndeosebi corner ciul şi industriile
apelul pe care comisia administrativă a
Victoria Dr. Erdelyi n. Bardosy 20 cor, înfloresc azi foarte puternic în state cu
M esei studenţilor dela gimnasiul nostru
Dr. Ştefan Erdelyi 20 cor., Dr. Ro­ guverne înţelepte, şi poporul în aceste
român din Brad, dnii G. Părău, dir.,
mul Dobo 5 coroane, Dr. Ioan Pop 5 state îşi îndrumă fiii tot mai mult nu
Dr. P. Oprişa, V. Boneu şi Dr. Radu,
cor., Ioan I. Vulcu 10 cor, Iosif Orbo- numai spre agricultură sau spre carie­
profesori, l’au adresat cătră public, cum
naş 5 cor., N. Vlad 20 cor., D. David rele intelectuale, ci şi pe ale industrii­
şi normativul fondului acelei mese. Re­
venim azi asupra rugârii profesorilor 5 cor., Sim. Vlad 5 cor., Petru Belei lor şi comerciului.
noştri dela acel gimnasiu, stăruind pe 3 cor., Ioan Moţa 5 cor., Vaier Orbo- Să nu cercăm pilde prin statele
naş 5 cor., Iuliu Florea 3 cor., Petru
lângă oamenii noştri cu dare de mână, cele mari şi puternice, cu comerciu şi
Bariţiu 3 cor., Ioachim Muntean 2 cor.,
se binevoiască a da din toate puterile industrii de veacuri, că acolo ceea-ce
Vas. N. Bidu 2 cor., Simion Corvin 2
lor sprigin acestei instituţiuni de bine­ vedem ne pare aşa de natural, că par’că
facere. Fondul are se crească până la cor., Eftimie Costescu 2 cor., Cornel altfel nici n’ar fi fost vre odată, si nici
Popescu 2 cor., Petru Lula 2 cor. şi
suma de 10.000 cor. şi atunci se va nu s’ar putea; nici să ne pilduim cu
N. Opincariu 2 cor. Total: 130 cor.
pune în aplicare, dând prânz gratuit marele comerciu al Angliei, Franciei,
studenţilor sîrguincioşi dar’, lipsiţi, fă- Notă: Lista stă deschisă. Cei-ce ar dori a con­ Italiei, etc., ţeri cu ţermii spălaţi de
tribui încă, se pot înscrie!
cendu-le zilele de studiu mai dulci şi hră­ mare, căci iarăşi ne va, părea prea na­
nind prin asta dragostea lor pentru tural că acolo aşa se fie; nici cu pu-
şcoală, pentru acea şcoală, a căror spri- ternicile industrii ale Germaniei, An­
ginitori ajută in chip- aşa uman pe fiii ÎNDRUMAREA PE CĂI NOUE gliei, Franciei, Austriei; nici să cităm
buni şi sîrguincioşi. pilda unor popoare cari par’câ prin naş­
Cu bucurie am văzut, că publicul H. tere, prin temperament, prin toată firea
nostru a răspuns apelurilor ce i-s’au In ţeri în cari poporul e sincer lor sunt comerciale şi industriale, ci să
făcut, trimiţând frumuşele sume pentru ajutorat de guvernele sale întru propă­ ne uităm cum să îndrumă în această
creşterea fondului, dar’ trebue recunos­ şirea sa, se vede peste tot locul, că pu­ privinţă popoare simile nouă, sau chiar
cut, încă nu în măsura în care aceasta terile muncitoare se împart pe deose- poporul frate, din România, carne din-

...— Da ce, Irino, tată-tău s’a bă­ -— Nimeni, mamă. Ionel ciobăne­
F O I T Ă
5
gat la curte? lul se întorcea cu caprele dela păscut
L ’am vezut, ducându-se cu grecu şi ram întrebat dacă vine şi capra
IN D U R A R E la Galaţi. Se-’l fi vezut cum se fudulea noastră.

— NUVELĂ — în haine de vizitiu! Se făcu un moment tăcere.
— Ei da! Şi mama s'a sfădit cu ....— Uite, mamă; ear’ se’norează.
Dedic aceste triste amintiri el, că de-acu toată greutatea câmpului De câte-ori a fost vreme rea, din par­
din copilărie, ţăranului nostru,
ca semn de recunoştinţă si de o se cadă pe spetele ei şi ale mele. tea ceea veneau norii. Vezi?... De colo,
dragoste nemesurată de fiu.
-— Da-i adevărat, Irino, că şi tu de după dealu din faţă, în dreptul
...— Irino fa! te aştept deseară în vreai să...? curţii boereşti.
fundu grădinii... Se vii! Mâne plec cu Iasă mama din casă,.,, fugi! Mama Zoiţa, răzimată de stîlpu
răcruţii. — Da se vii! din capătu prispei, priveşte, dusă pe
— Viu... Da pe unde ai intrat în Irina îi făcu semn din mână şi din gânduri, înspre partea în care-i arată Irina.
ogradă, George ? cap că: da! Se auzi o pârâitură de — Aşa-i, fată-hăi. Par’că s’a schim­

— Am sărit gardu prin fundu gră­ gard şi o săritură peste şanţu din afara bat lumea. Par’că era altfel, mai bine,
dinii. gardului. George se depărta, furişindu-se pe vremea când eram şi eu de sama
— Vorbeşte mai încet se nu te şi cotind printre vitele, cari se întor­ ta!... Da acu, nici nu-i vara vară, nici
audă mama din casă. ceau a lene dela păscut. iarna iarnă! Ia nişte păcate! Tot satu
— Nu stau mult, Irino;... mă gră­ Mama Zoiţa se arătă în pragul muncim în săc. Par’că-i un făcut! Nu
besc; am treabă; ara venit numai se uşii din afară. ştiu... Mi-aduc aminte că' altă dată, pe
te întreb ceva. — Da par’că auziiu vorbă?... Ci­ vremea asta, era culesul păpuşoilor; şi
— Ce-i? ne-a fost, Irino? ce veselie mai era!