Page 6 - Bunul_Econom_1901_19

BUNUL E C O N O M ______ ________ Nr. 19
Pag- 6._______________' _________________ __
se vadă exposiţia dela Paris,— minis­ fi imitată de fruntaşii noştri cari dispun turcească, care l-a dus până la Constan-
trul unguresc de agricultură a dispus, de averi. tinopol, de unde peste Varna şi Bucu­
ca întreaga exposiţie ungurească dela reşti a sosit acum la Braşov. De aici
Paris se fie expusă din nou în sala a plecat spre Amsterdam, de unde va
Iarăşi un Român ucis de Bul­
industriei din păduriţa Budapestei. Ex­ încerca să străbată earăşi în patria sa.
gari. Din Salonichi se telegrafează, că
posiţia aceasta va fi deschisă publicului
în Teveţia, aproape de Castoria, cinci
6 săptămâni.
Bulgari au tăiat în bucăţi pe Macedo- Foamete în Basarabia. Un că­
Românul Ioan Sfelica, pentru-că acesta lător rus sosit în Iaşi istoriseşte, că să­
„Ardeleana" va ţinea în curând nu voise să-’şi dee copiii în şcoala bul­ răcia din causa lipsei de hrană în Ba­
o nouă adunare generală, pentru-că tri­ gărească. sarabia ia măsuri tot mai îngrozitoare,
bunalul din Deva, nu a luat la cunoş­ deoare-ce între locuitori a isbucnit şi
tinţă ţinerea adunării dela 31 Martie epidemia tifusului. Se zice, că Ţarul a.
20 coroane a contribuit d-nul
respective 8 April, precum se aude pen­
Dr. Gavriil Suciu, advocat în Haţeg, dat pentru alinarea durerilor sume mari
tru greşeli de forme ce s’ar fi făcut în de bani din casseta sa privată.
din prilegiul căsătoriei sale cu d-şoara
jurul convocării adunării a doua, întru­
Hortensia Penciu din Sibiiu, la fondul
cât dela cea dintâiu până la a doua
de 20 bani creat de «Reuniunea soda- Lipsă de muncitori. In Moldova
nu au fost 8 zile cât s’ar fi recerut.
lilor români din Sibiiu» pentru acuira-
este o lipsă aşa de mare de muncitori
rea unei case cu eventuală hală de agricoli, încât mai mulţi proprietari de
însoţire de credit „Raiffeisen". vânzare. moşii au cerut voe dela ministru, ca să
Dumineca trecută s’a înfiinţat în comuna poată aduce muncitori din străinătate,
Sebeşul-de-jos (lângă Avrig) o însoţire
Cununie. Dl Ioan Căliman ş anume din Bucovina.
de credit sătească sistem »Raiffeisen«. Firuca Tertilă îşi vestesc cununia lor
Conducătorii «Reuniunea rom. de agri­
ce se va celebra la 6/19 Maiu a. c.
cultură din comit. Sibiiu« şi anume dl la 1 oră după amiazi în biserica gr.-or. Plecările spre ţeri streine.
preş. D. Comşa, secretarul V. Tordă- din Sibişelul-vechiu. Dorim toată feri­ Statistica centrală reg. ung. despre emi­
şian, apoi d-nii Dr. P. Spân, Romul cirea. grările din Ardeal în luna lui Martie
Simu, etc., au ţinut în acea comună o earăşi arată cea mai tristă icoană des­
pre starea economică a sărmanei noas­
întrunire agricolă şi cu o cale au înfiin­
Un luptător bur în Braşov. tre ţări. S’au dat anume în Martie ur­
ţat însoţirea. Ca membrii ai nouei în-
> 5 mătoarele paşapoarte: Din comitatul
soţiri s’au înscris toţi fruntaşii acelei co­ Zilele acestea s’a oprit în Braşov, scrie
»Gaz. Trans.«, căpitanul bur Otto Witte, Sibiiului 1019, din al Treiscaunelor 1236,
mune, cari constituindu-se au ales de
care întrerupându-şi călătoria sa spre al Braşovului 478, Târnava-mare 387,
president pe parochul Toma Doican, v.
Amsterdam, a ţinut două conferenţe des­ Ciuc 397, Făgăraş 263, Alba-inferioară
preş. propriet. Ioan Micu, membrii în
pre aventurile şi peripeţiile carierii sale 253, Maramurăş 240, Odorheiu 228,
direcţie: Lazar Gruia, Avram Roman şi
militare în lupta sud-africană. De ori­ Târnava-mică 100. Cele mai multe s’au
George Cioca; cassar înv. George Stoica.
gine căpitanul Witte e din Germania, dat fireşte pentru România (3922).
In consiliul de supraveghiere president:
de unde a emigrat şi s’a stabilit acum
notarul Alex. Neagoe, v. preş. propr.
9 ani între Burii din republicile sud-
Ioan Doican şi încă alţi 5 membri. Cărţi poştale confiscate. Mi­
africane. La isbucnirea răsboiului en-
nistrul român de interne a cerut auto­
gleso-bur, s’a înrolat în armata genera­
întărirea Germaniei la gra­ rităţilor în drept din Iaşi confiscarea tu­
lului Cronje din partea căruia în
niţa rusească. Ziarul »Koln. Ztg.« turor cărţilor poştale cu ilustraţiuni ne­
curând a fost înaintat la rangul de că­
publică un articol, în care spune,, că cuviincioase. Decisiunea s’a luat în urma
pitan. Intr’u na din luptele din jurul La-
Germania va spori la graniţa rusească plângerilor mai multor directoare de
dysmithului a căzut în prinsoare englesă.
numărul garnisoanelor sale, pentru-că şcoli de domnişoare, cari zilnic primeau
Dimpreună cu ceilalţi prisonieri buri a
astfel cel puţin întrucâtva să contraba­ astfel de cărţi poştale pe adresa ele­
fost dus în insula sf. Helena. De aici
lanseze nenumăratele îngrămădiri de velor. Acelaşi lucru s’a făcut şi la Galaţi.
a scăpat în curând şi a ajuns în Lon­
trupe din partea Ruşilor! — Ori-şi-cine
dra pe o corabie englesă, al cărui ma­
va înţelege, termină articolul, urcarea a-
şinist era o rudenie a căpitanului fugar. Atentat contra unei comune.
ceasta a apărării, ba chiar şi aceea s’ar
Din Londra a isbutit să se strecoare Un bărbat, pe care l’a părăsit soţia, se
părea natural, dacă s’ar întări frontiera
nesupărat de nimeni până în Amster­ înfuria, din causa aceasta aşa de mult,,
cu un corp întreg de armată.
dam, de unde voia să plece earăşi în încât voi să prefacă în ruină un sat în­
Iohanesburg (Transvaal) unde îi rămă- treg, ca necredincioasa lui soţie încă
O lăudabilă şi înţeleaptă faptă. seră soţia şi copiii. Trecând peste Ger­ să-şi afle moartea. Muncitorii băieşi din
Să scrie că dl Constantin Cothişel, mania a ajuns în Port-Said, unde cu comuna Behringhausen, lângă Colonia,
paroch gr.-or. în Certege (Turda-Arieş), data unei petreceri s’a descoperit şi a mergând la lucru, au aflat în mijlocul
’şi-a asigurat vieaţa pe suma de cor. fost prins şi dus din nou pe-o corabiă comunei 14 bucăţi de dinamită una
20.000 şi a n u m e în f a v o r u l b i s e ­ engleză. De aici abia a putut scăpa cu lângă alta. S’a văzut, că deja fitilul era
r i c i i gr.-ort. d in C e r t e g e . Fapta înotul şi cu primejdia vieţii şi a fost aprins, dar’ cine ştie din ce causă, s’a
aceasta se laudă de sine şi merită a ' mântuit de valurile mării de-o corabie stins şi astfel comuna a scăpat de-o>