Page 1 - Bunul_Econom_1901_20
P. 1

Anul  II.                                      Orăştie,  12/25  Maiu  1901.                                        Nr.  20














                                                                  O R G A N U L
                    A B O N A M E N T E :                                                                   I N S E R Ţ I U N I :
                                                    „Reuniunii  economice  în  Orăştie"       se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e .
        Pe  an  4  coroahe  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în flecare  Sămbătă             Abonamentele  şi  irtserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                                                              mai  mare  comoditate  şi  mai  mare  si­
              Dela  Reuniune.                           ÎNDRUMAREA PE GĂI NOUE.               guranţă  (pază)  averii  şi  vieţii,  dar’  în
                                                                                              schimb  ne  şi  cer  mai  mult,  ca  se  ne
                   CONVOCARE                                          m.                      poată  da  acest  mai  mult  faţă  de  tre­
             »Reuniunea,  Economică  din  Orăş­         Ear’  noi,  care  nu  ne  putem  lăuda   cut.  Dacă  dar’  noi  vom  rămânea  tot
       tie «  îsi  va  ţinea  Luni  în  ?  Iunie  n.  cu  spriginul  şi  cu  bunăvoinţa  celor-ce  cu  puţinul  pe  care  l’au  avut  părinţii
             y     f
       (21  Maiu  v.),  adecă  a  doua  zi  de  Ru­  au  puterea  în  mână  şi  cari  mult  ar   noştri,  şi  de  dat  trebue  să  dăm  mai
       salii                                       putea  se  facă  şi  în  favorul  nostru,  noi   mult,  pe  lângă  aceea  că  şi  puţinul  pă­
                                                   avem  se  ne  răzimăm  pe  propriile  pu­  rinţilor l’am  împărţit  între  noi  mai  mulţi
         I-a  adunare  generală  ordinară
                                                   teri,  pe  propria  înţelepciune.  ,  Oamenii   ca  ei,  apoi  e  numai  prea firesc  că  înain­
        la  oarele  2  d.  a.  în  comuna  Romos,  după   noştri  de  ştiinţă  şi  de  carte,  să-’şi  arunce   tăm  repede  spre  prăpastia  sărăciei,  şi
       următorul program :                         ochii  asupra  lucrării  din  ţeri  streine,   ne  tot  căinăm  că :  »hei,  au  trecut  vre-
             1.  Deschiderea  adunării  prin  pre­  dela  popoare,  streine,   se  ne  spună   mile  cele  bune  cum  erau  pe  vremea
       şedinte.                                    apoi  şi  noue  ce  văd  acolo  lucrându-se   tatii  sau  a  moşului!«
             2.  Raportul  comitetului  Reuniunii   mai  bine  ca  la  noi,  şi  noi  apoi  se  ne   Nu  e  aşa.  Vremile  noastre  sunt,
       p e  periodul  de  timp  dela  inactivarea  ei   unim  toate  puterile  noastre  bune,  ca   cu  toate-că  ne-am  înmulţit  şi  noi  şi
       p ân ă  la finea  anului  1900.             se  introducem  şi  la  noi  lucrarea  cât   sarcinile  ce  avem  de  purtat,  chiar  mai
            j>.  Raportul  cassarului  despre  sta­  mai  desăvîrşită,  care  pe  alte  popoare   bune  ca  cele  ale  părinţilor  şi  moşilor,
       rea  averii  Reuniunii.                     le-au  ridicat  mult  peste  noi.          căci  ele  ne  îmbie  fel  şi  fel  de  descope­
            p.  Budget  pe  anul  1901.
                                                        Şi  ce  vedem  că  se  face  în  alte  ţeri ?   riri  ale  ştiinţei  şi  în  economie,  pe.  cari
            £.  Anunţarea  fi  desfăşurarea pro­
                                                   Aceea,  că  puterile  poporului  nu  mai  folosindu-le  în  lucrarea  noastră,  putem
       gram ului  exposiţiei  de  vite  hotărîte  a
                                                   stau,  ca  la  noi,  grăm ădite  aproape  toate   ajunge  lâ  roade  care  să  ne  procure
       să  ţinea,  cu  o  eventuală  prelegere  asu­
                                                   asupra  unui  singur  ram   de  economie,  mulţumire  şi  fericire  îndoită  ca  mulţu­
       p ra   însemnătăţii  ţinerii  vitelor.
                                                   asupra  agriculturii,  ci  tot  mai  tare  se   mirea  şi  fericirea  de  pe  vremea  tatălui
             6.  întregirea  comitetului.
                                                   îm part  şi asupra  celorlalţi  râm i  însem­  şi  moşului!  Să  învăţăm  însă,  şi  se  şi
            7.  O  prelegere  economică.
                                                   naţi  de  economie,  asupra  comerciului  lucrăm  după  învăţătura  primită.
            8.  Distribuirea  prem iilor  puse  de
                                                   şi  industriilor,  vedem  că  guvernele         Dar’  să  revenim.   Stăruim  pentru
       reuniune  pentru  altoi  în  1900.
                                                   ţerii  însăşi,  sd  silesc  a  da  cât  mai  mult   îndrumarea  fiilor  noştri  pe  căile  pentru
             9.  Eventuale  propuneri.
                                                   prilej  tinerimii,  a  păşi  pe drumurile  du­  noi  cam  noue,  ale  industriilor  şi  nego­
            10.  Esm iterea  alor  2  membri  pen­
                                                   cătoare  la  munca  în  aceşti  râmi  eco­  ţului.  Până  ne  va  ajuta  D-zeu  să  avem,
       tru  verificarea  protocolului.
                                                   nomici,  deschizând,  cum  se  deschid  în   Cu  timpul,  şi  noi  oare-cari  şcoale  eco­
            11.  închiderea  adunării.
                                                   România,  cât  mai  multe  scoale  aşa zise  nomice  proprii,  rămâne  în  întâia  linie
             Toţi  membrii  f i   binevoitorii acestei
                                                   „profesionale",  adecă  pregătitoare  la  in­  în  grija  părinţilor  doritori  de  bine
       Reuniuni  Economice  sunt  prin  aceasta
                                                   dustrii,  meserii,  şi  de  agricultură,  adecă  fiilor  lor,  a-’şi  îndrepţa  fii  la  cursurile
       cu  toată  dragostea  poftiţi  a  lua  parte
                                                   dătătoare  de  cunoştinţe  mai  înalte  în­  pregătitoare  existente  şi  la  stabilimen­
       la  I-a  ei  adunare  generală.
                                                   tru  lucrarea  pământului  şi  ţinerea  vi­  tele  la  cari  ar  putea  învăţa  ceva  mai
            Experienţa  unui  an  de  zile  va  f i
                                                   telor,  risipind  prin  acestea  tot  mai  mult  bun,  —   şi  în  locul  al  doilea  rămâne
       dat  prilegiu  celor cu interese pentru pro­
                                                   credinţa  greşită  pe  care  o  exprimă  po­ ' aceasta  o  datorintă  a  societăţilor
                                                                                                                                  >
                                                                                                                 *
       movarea  economică  a  poporului  nostru,
                                                   porul  în  cuvintele:  cum  au  lucrat  şi  noastre economice şi  culturale,  de
       s i  afle  poate  idei  noue  f i   fericite,  cari
                                                   trăit  părinţii  noştri,  putem  trăi  şi  noi   a  priveghia  în  jur  de  sine,  şi  unde
       a r   fi  a  s i pune  în  lucrare  prin  Reu­
                                                   lucrând  tot  aşa.  Poţi  trăi  de  trăit,  dar’  văd  câte  un  tiner  cu  aplicare  şi  talent,
       niune  în  scopul  prom ovării  economice
                                                   te  vei  trezi  tot  mai  mult  cu  sărăcia  să-’l  îndrume  şi  să-’l  spriginească  chiar
       a   poporului,  f i   adunarea  generală  dă
                                                   învăluindu-te  ca  un  nor  rău  şi  ducân-  materialiceşte,  a  să  perfecţiona,  ca  să
       un  bun  prilegiu  tuturora  a  veni f i  a - fi
                                                   du-te  spre  prăpăd.   Părinţii  noştri  au   devină  ca  mâne  un  industriaş,  meseriaş
       expune  ideile  în form ă  de propuneri, şi
                                                   trăit  pe  acelaşi  petec  de  pământ  mai  sau  comerciant  de  frunte  şi  totodată
       a   stărui  pentru  ele în cercuri m ai largi.
                                                   bine  ca  noi,  întâi  pentru-că  numărul  un  model,  o  pildă  viuă  pentru  alţii.
            Din  şedinţa  dela 11 Maiu n.  a comi­  oamenilor  era  mai  mic,  apoi  eă  şi  dă­  Nu  se  poate  tăgădui  că  unele  corpo-
       tetului vReuniunii Economice în  Orăştie1'.  rile  erau  mai  mici;  ei  puţin  aveau  şi   raţiuni  culturale  ale  noastre  să  şi  stră-
         J>r.  lo a n   M ihu,    lo a n   M oţa,  puţin  li-se  cerea.  Azi  statele  au  trecut  duesc  a  face  câte  ceva  în  punctul aces­
              preşedinte.            secretar.
                                                   prin  mari  schimbări:  ele  ne  dau  mult  ta:  dau  ajutoare  la  învăţăcei de meserii,
   1   2   3   4   5   6