Page 2 - Bunul_Econom_1901_20
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL     ECONOM       ________ _                                  Nr.  20

        câte  50  —   100  Coroane  la  an  dar         Ear’  despre  asta  fiind  vorba,  nn                  Pentru
        aceasta  ni-se pare  prea lucrare măruntă,   putem  din  destul  combate  credinţa
                                                                                                     Masa  studenţilor
        care  numai  ne  înmulţeşte numărul,  dar’  greşită  Ce  o  au  mulţi  părinţi  Români                            *
                                                                                                 dela  gimnasiul  rom.  din  Brad.
        nu  ne  şi  ridică  nivelul meseriaşilor,  in­  cari  zic:  Dacă  copilul  nu-’mi  învaţă
       dustriaşilor   şi   comercianţilor   noştri.   bine,  şi  văd  că  nu  face  ispravă  cu
                                                                                                   Afară  de  cei  publicaţi  în  numărul
        O  lucrare  vrednică  de  toată  conside­  cartea,  îl  dau  la  o  boltă  ori  la  meste-
                                                                                              nostru  trecut,  s’au  mai  înscris  pe  lista
        raţia  am  vedea  noi  în  aceea,  ca  socie-   şug!  Pe  când  adevărul  e,  că  chiar  la
                                      >
          >
        tăţile  noastre  culturale  şi  economice  se   negoţ  îţi  trebuesc  oameni  foarte  isteţi,   purtată  de  par.  Io a n   M oţa,  următorii
                                                                                              domni  cu  taxe  de  ajutorare  la  fondul
        nu  caute  numai  elevi,  ci  între  elevii  ce  foarte  sprinteni,  de  vrei  se  se  ridice
                                                                                              Mesei  studenţilor  în  Brad:
        şi-au  sfîrşit  deja  cu bine  anii  de  studii  peste  alţii,  asemenea  la  meserii  şi  in­
                                                                                                   Dl  Aurel  P.  Barcian,  proprietar
        se  caute  pe  cei  mai  deştepţi,  pe  dustrii.
                                                                                               n  Orăştie  50  cor.,  dl  Iosîf  Indrieş,
       cei  eminenţi,  si  în  loc  să-’i  lase  a      Se  nu  alegem  dar’  pentru  comerciu
                                                                                              proprietar  în  Băcăinţ  20  cor.,  dl  Ioan
       începe  îndată  ca  „calfe"  lupta  cu  greul  şi  pentru  meserii,  numai  pe  fiii  noştri
                                                                                              Branga,  înv.  în  Orăştie  2  cor.,  dl  Al.
       vieţii,  se-’i  trimită  încă  un  an  ori  doi,   mai  slăbuţi,  căci  atunci  şi  starea  co-
                                                                                              Herlea,  notar  în  Vinerea  3  cor.,  dl
       după  felu l  ocupaţiunii,  la  locuri  mai  merciului  sau  industriilor  representate
                                                                                              Dion.  Popovici,   notar  Bacia  2  cor.,
       înalte  de  studiu,  în  ateliere  mari  din   prin  ei,  slabă  va  fi,  şi  de  aceea suntem
                                                                                              Ioan  Andrescu,  friseur  în  Orăştie  1  cor.,
       oraşe  mari,  sau,  dacă  sunt,  la  cursuri  noi  tot  napoia  altor  neamuri  în  aceşti
                                                                                              Petru  Truca,  notar  Romoşel  2  cor.,
       superioare,  cari  se-’i  perfecţioneze  în   râmi  economici,  ci  se  îndrumăm  pe
                                                                                              Iosif Dumitru, notar Beriiu 2  cor.  — Dl
       breasla  lor,  aşa  ca  reîntorşi  de  acolo   aceste  cărări  bogate  şi  bine  răsplă-
                                                                                              Ioan  I.  Vulcu,  publicat   în   numărul
       şi  aşezaţi  acasă,  ei  se nu  mai fie  numai   titoare,  tocmai  pe  fiii  buni,  deştepţi,
                                                                                              trecut  din  greşală  cu  numai  10  cor.
       nişte  măiestri,  industriaşi  sau  corner-   ageri,  cari  se  se  ştie  ridica  peste  alţii
                                                                                              a  dat  20  cor.,  ceea-ce  prin  asta  să
       cianţi  mediocri,  ci  fo rţe  superioare,   prinzând  putere  şi  îmbogăţire  mai  pe
                                                                                              rectifică.
       cari  se  se  distingă,  cari  se  ridice  nu­  sus  de  ei!  Atunci  vom  putea  vorbi  şi
                                                                                                   De  tot  sa  încassat  cu  lista  nr
       mele  bun  şi  nivelul  peste  tot, al  breslei   noi  de  un  viitor  al  acestor  râmi  eco­
                                                                                              60  suma  de:  220  cor.  care  au  fost
       lo r!                                       nomici  la  noi,  şi  de  o  mai  bună îm păr­
                                                                                              trimise  deja  Direcţiunii  gimnasiului  la
                                                  ţire  a  puterilor  lucrătoare  a  poporului
            Un  frumos  început  a  făcut  şi  în                                             Brad.
                                                   nostru.  La  acestea  se  se  gândească  şi
       punctul  acesta  institutul   „.Ardeleana“                                                                 *
                                                   corporaţiunile  şi  societăţile  noastre  cari
       din  Orăştie,  care  din  profitul  anului                                                  —   Din  alte  părţi  de  asemenea
                                                   au  mijloace  pentru  spriginirea  mese­
       seu  trecut  a  destimat  400  cor.  pentru                                            încurg  sume  frumoase  pentru  umana
                                                   riilor,  comerciului,  economiei  peste  tot.  |
       trimiterea  vre-unui  tiner  meseriaş  la                                              instituţiune.  Mai  nou  publică  Direcţiu­
       un  stabiliment  sau  curs  mai  înalt,  din     Nu  numai  mulţi,  ci  mulţi  buni,   nea  gimn.  următoarea  listă  de  contri-
       care  se  se  reîntoarcă  perfecţionat.  Căci   superiori,  distinşi,  Să  vedem  printre   buiri  pentru  numita  „Masă":  Nicolau
       cu  drept  cuvânt,  noi  azi  nu  avem  se   oamenii  noştri  p e  toate  teienele  econo­  Fizeşan,  preot  militar în  Braşov  10  cor.,
       ne  mai  batem  numai  pentru  a  avea      mice,  şi  atunci  altcum  putem  nădăjdui   George  Roxin,  pretor  Tenke  2  cor.,
       mulţi,  ci  mai  ales  buni,  distinşi  oameni   în  viitorul  nostru  în  toate  privinţele!  Aurelin  Fildan  2  cor.,  Demetriu  Ne-
       în  comerciu,  industrie,  agricultură,  şi                           Io  an  M o ţa.  grean,  comerciant  în  Beiuş  20  cor., Dr.
       peste  tot  locul.                                                                     Leo  Parasca,  medic,  Haţeg  5  cor.,


                   F O I Ţ Ă                ,      raca  mamă  cu  noi.  Iacă  acu,  o  să  ră­  vezi  multe  fete  pe  acolo,  pe  unde  te
                                                   mână  şi  ea  singură,  fără  nici  un  ajutor;   duci,  şi....
                                                   vai  de  capul  ei  cum  o  se  trăească!    Irina îşi şterge lacrimile cu dosul  mânii.
                IN D U R A R E                                                                     Norii  se  adunau  din  ce  în  ce  mai
                                                        —   Aşa  e  George,  şi-am  trăi,  fără
                     —  NUVELĂ  --                                                            deşi  deasupra  văii  satului.  George  ur­
                                                   să  ne  ştie  nimeni  de  urmă.
                                                          )
                         (Urmare)                                                             mărea  Cu  ochii  fără  să  voiască,  zigza­
                                                        Mână  ’n  mână,  amândoi  rămân  tă­
            —   Zeu,  nu  ştiu  nimic,  George!                                               gurile  dese  de  fulgere.  Lumina  lor  în­
                                                   cuţi,  duşi  pe  gânduri.   Aceeaşi  desnă-
       Doar’  nu-s  nebună  se  me  duc.   O  se                                              ţepătoare  îi  făcea  râu.  I-se  părea  că-i
                                                   dejde  îi  munceşte  pe  amândoi:  să  aş­
       muncesc  la  câmp  cu  mama.     El  n’are                                             despică  drept  între  ochi  capul.  Fălcile
                                                   tepte  atâta  până  îşi  vor  împlini  visul.
       decât  se  slugărească,  dacă  vrea.   Cu                                              începeau  a  i-se  încleşta;  toată  firea  se
                                                   Nu  ştiu  dacă  va  veni  şi  ceasul  acela,
       deasila  nu  o  se  me  bage.    Me  duc                                               frământa  în  el  tot  aşa  de  groaznic  ca
                                                   gândea  fiecare.   El  ofta  înăbuşit,  de
       atunci  la  fratele  mamii,  ştii,  la   moş                                           şi  norii  deasupra  capului  lui.  Ţinea  pe
                                                   ciudă  mai  mult,  când  se  gândea  că  ea
       Sandu-  că  şi  el  se  plânge  de  grecu.                                             Irina,  încleştată  de  mâni  şi  de  mijloc.
                                                   o  să-’şi  piardă  poate  capu  şi  o  să  între
       Si  tatii  i-e  frică  de  mos  Sandu.  Intr’o                                         Ea  vezându’l  aşa  de  întunecat,  îşi  lăsă
        »
                                ’
       zi  când  bătuse  pe  mama,  n’a  stat  trei   fată  în  casă  la  curte.   Ea  plângea  de   încet  capu  pe  pieptu  lui,  privindu-1
                                                   frică  că  el  o  s’o  uite,  când  va  vedea
       zile  ascuns  în  păpuşoi  de  frica  lui  moş                                         duios  în  ochi.  Oftatul  şi  bătăile  inimii
                                                   alte  fete.
       Sandu!  II  căuta  cu  ţepoiu  la  arie!                                               lui  începură  să  o  înfricoşeze.  La  lumina
             —   Eh,  Irino,  dacă  n’aş  pleca  în     —   Irino,  tu  să  mă  aştepţi;  să  nu   fulgerelor  zări  pe  geana  lui  stufoasă  şi
                                                   te  măriţi  până  nu  m’oi  întoarce j  că  pe
       miliţie,  aş  şti  eu  ce  se  fac.   N’am  mai                                        neagră  ca  noaptea  o  lacrimă,  sclipind
                                                   alta  n’o  se  iau,
       ‘sta  noi  aici,  în  sat;  am  fugi.   Ne-am                                          ca  o  stea.  Tresări.  La  a  doua  fulgeră­
       duce  pe  altă  moşie  şi-am  munci;  că         —   Eu  te-oi  aştepta,  George,  dar’  tură,  ochii  lor  se  căutau,  se  întâlniră  şi
       aici  tot  n’am  pământ.  Aş  lua  şi  pe  să-  mi-e  frică  că  tu  ai  să  me  uiţi,  ai  să  par’câ  nu  se  mai  cunoşteau.
   1   2   3   4   5   6   7