Page 5 - Bunul_Econom_1901_20
P. 5

Nr.  20                                            BUNUL     ECONOM                   -                _____         Pag-  5

        le-au  stricat  răcelile  continue,  venturile                                        cuvinte,  vom  spune,  că  cei-ce  agonisesc
                                                                 S tupărit
        şi  uscăciunea;  ele  se  desvoaltă  foarte                                           stupi  au  să  fie  cu  deosebită  băgare  de
        încet.                                                                                samă,  ca  matca  se  fie  tineră  şi  stupul
                                                                Agonisiţi-vă  roi!
             H e m e i u  1  si  h r i ş c ă   stau binişor.
                         j      *            j                                                bogat  în  albine.  Ştim  că  numai  puţini
             Inul  şi  c â n e p a   în  regiunile  su­  Dela  un  timp  încoace se  scrie foar­  stupari  poartă  socoteală  de vîrsta  mat-
        perioare  se  mai  samănă  şi  acum;  în   te  mult  prin  gazete  despre  trebuinţa:   cei  şi  îndeosebi  plugarii  nu  ţin  de  loc
        celelalte  semănatul  s’a  sfîrşit  deja  cu   ca  un  număr  cât  mai  mare  de  oameni   samă.  De  aceea  e  aproape  cu  neputin­
        bine,  semenţa  a  răsărit  şi  se  desvoaltă  din  fiecare  comună  românească  să pră­  ţă  a  şti  fără  îndoială  vîrsta  cutărei
        frumos.                                    sească  stupi.  »Bunul  Econom«  încă  a   matce.  Atâta  însă  poate  se  ştie  orice
             Plantatiunile  de  t ă b a c  din contră  stăruit  şi  stărue  cu  multă  însufleţire  în   stupar,  că  roiul  dintâiu  iese  cu  matca
        se  desvoaltă  şi  acum  încet.            această  direcţiune.                       cea  bătrână,  roiul  al  doilea  şi  al  trei­
             Na pi i  de  z ă h a r  şi  de  n u t r e ţ  De  astă-datâ  nu  vom  insista  să   lea  iese  cu  matca  tineră  şi  stupul  care
        s’au  desvoltat  îndestulitor  în  partea  cea   arătăm  din  nou  folosul  cel  mare al  pră-   dă roiul de asemenea  rămâne cu  matcă ti­
       mai  mare  a  ţării;  totuşi  ei  au  fost stri­  sirei  stupilor.  Credem  că  cetitorii  aces­  neră.  Vom  da  aşa  dară  întâietate  ro­
        caţi  mulţi  de  insecte  si vermi.  In  multe   tei  foi  sunt  deplin  încredinţaţi  despre   iului  de  al  doilea,  dacă  e  bogat  în  al­
                >
          >
                               >
        locuri  napii  de  zăhar  au  trebuit  să  se   acest  folos.                         bine  şi  destul  de  timpuriu,  sau  apoi
        pună  a  doua-oară.'■                           Ceea-ce  voim  a  face  cu  acest pri­  stupului,  care  a  roit,  şi  prin  urmare  a
                                   o
             Desvoltarea  p 1 a n t e  1 r  de  n u ­  lej  este:  să  aducem  aminte  cetitorilor,   rămas  cu  matcă  tineră.
        t r e ţ  a r t i f i c i a l e   nu  este  îndestuli-   că  acum  este  timpul  cel  mai  potrivit   încât  pentru  strămutarea  roiului
        toare.  T r i f o a e l e  şi  l u c e r n a   sunt   de  a  ne  agonisi  stupi.      sau  stupului,  care  a  roit,  aceea  trebue
        rari  şi  mici.  Cucuruzul de  nutreţ  şi mă­
                                                        Roii  de  obiceiu  sunt  mai  ieftini   se  se  facă  în  ziua  roirei,  şi  anume:  ro­
       zărichea  se  desvoaltă  binişor.
                                                   decât  stupii  cu  miere.  Şi  mai  e  la  mij­  iul  nu  se  mai  aşează  în  stupina  din
             L i v e £ i le  promit  recoltă  mai bună
                                                   loc  şi  o  împregiurare,  care  nu  ni-se  care  a  roit,  ci  din  locul,  unde  a  fost
       în  Alfold,  în  ţinutul  dincoace  de  Du­
                                                   îmbie  în  ori ce  timp.  Şi  anume:  un stup   prins,  se  strămută  de-adreptul  în  stu­
       năre,  în  valea  Tisei  şi  parţial în Ardeal.
                                                   agonisit  din  aceeaşi  comună  nu-1  poţi   pina  cumpărătorului.  In  ziua  roirei  sau
       Pentru  păşuni  e  de  lipsă  ploae,
                                                   strămuta  decât  în  3  restimpuri,  şi ade­  în  cea  următoare,  e  neapărat  de  lipsă,
             V i i l e   în  general  stau  mijlociu.
                                                   că:  la  începutul  iernei,  când  albinele  se   să  se  strămute  şi  stupul  care  a dat  ro­
       Bruma  din  6  şi  7  Maiu  le-a causat stri­
                                                   închid  şi  nu  mai  sboară  până  în  pri­  iul,  dacă  din  întemplare  pe  acesta  l’am
       căciune.                                  !
                                                   măvară,  apoi  la  stîrşitul  iernei,  ca  sbo-  fi  agonisit.
             P o m i i   promit  o  recoltă  mijlocie,
                                                   rul  dintâi  să-’l  facă  dela  locul,  unde
       ei  au  suferit  din  causa  brumei,  gerului,
                                                   stupul  a  fost  strămutat,  şi  în  sfîrşit  pe
       grindinei  şi  a  furtunilor.  Acum  îi  nă-                                                Ş tiri  de  tot  felul
                                                   timpul  roitului,  căci  roiul  şi  stupul  care
       păstuesc  vermi  şi  gândaci  de  Maiu.  De
                                                   a  roit  se  pot  strămuta  ori-unde  în  co­
       ceşti  din  urmă  se  arată  în  multe  lo­
                                                   mună.  Tocmai  de  aceea  timpul  roitului      Frumoase  daruri  evlavioase.
       curi  roiuri  întregi.
                                                   nare samăn  în privinţa  agonisirei stupilor.  Biserica  gr.-or.  română  din  O r ă ş t i e
                                                        Dacă  e  să  mai  adaugăm  câteva     a  primit  de  sf.  sărbătoare  a  înălţării
       săraca  fată  şi  pe  mă-sa,  pe  soră-mea.   din  urmă  scriitor  îl  cunoştea  ca  pe  un   duceţi  şi  să  vă  întoarceţi  sănătoşi,  aşa
       Da  o  să-’şi  găsească  el  odată  beleaua   cal  breaz.  De  multe  ori,  ţăranii  să  fă­  cum  plecaţi  acu.  Noi  vom  rămânea  se
       cu  mine!                                  leau  zicend  de  el :  Ehe!  dacă  nu  era   ne  luptăm  cu  nevoile  pe  aici.  Şi  mare-i
            —   Ei,  ştiu  eu!  zicea  moş  Şerban,   Şerban  cu  noi,  de  mult  grecu  ar  fi  pus  D-zeu!  dreptatea  e  cu  noi.  Nădăjduim
       de  ce  Vasile  s’a  băgat  la  curte.  Grecu   stăpânire  pe  tot  satul.             să  ne  vedem  scăpaţi  la  liman.  Iacă  tu,
       vrea  să  bage  zizanie  între  noi!  da  n’o                                          George,  ştii  săracu  tată-tău  era  om bun
                                                       Irina,  răzimată  de  umăru  lui  George
       să-i  priească!                                                                        şi  de  treabă,  da  cela  (arată  mânios  cu
                                                  stă  nemişcată.   Cu  ochii  ţintă  la  moş
            Toată  lumea,  adunată  acolo,  s’a                                               mâna  în  spre  curtea  boerească)  l’a
                                                  Şerban  si  cu  mintea  deschisă  ca  să-’l
       mai  învioşat,  când  a  zărit  pe  moş  Şer­  »    1                                  băgat  în  păment.   Din  bucata  de  pă-
                                                  înţeleagă  şi  ea  ce  vorbeşte.  In  mintea
       ban.  Dela mic  pân’ la  mare  s’au  adunat                                            ment,  de  care  o  aveaţi  alături  de-a
                                                  ei,  moş  Şerban  lua  proporţii  mari  de
       roată  împrejurul  lui,  ca  să-’l  asculte                                            mea,  ştii, lângă  rediu,  nu  i-a  mai rămas
                                                  tot.  Uitase  chinul  ei,  când  moş  Şerban
       vorbind.                                                                               decât  doi  coţi  pentru  groapă.  Să zicem,
                                                  vorbia  îmbărbătând  mulţimea  adunată
            In  vremuri  grele,  la  nevoi  şi  ne­                                           că  tu  pleci  la  oaste;  ai  să  ai  ce  mânca
                                                  în  jurul  lui.
       cazuri,  moş  Şerban  Ie  vorbia  drept  şi                                            acolo,  da săraca  mă-ta,  rămâne  pe  dru­
       iscusit.  El,  ştia  toate.   Timp  de  zece    ...—   Că...  aşa  e,  flăcăi!  zicea  moş   muri  la  vreme  de  bătrâneţe.
       ani,  cât  a  bătut  el  drumul  Galaţului,   Şerban.  Voi  trebue  să  vă  duceţi  acolo                               (Va  urma.)
       văzuse  şi  auzise  multe.   Era  singurul   la  datoria  voastră.  Si  noi  am  fost.  Că
                                                                       J
       din  satul  lui,  care  mai  ţinea  piept  lui   aşa  e  scris  pisemne.  Că  dacă  pe  lume
       cuconu  leni,  fost  arendaş  al  moşiei,   sunt  lifte  spurcate,  Turci  care  vor  să
       acum  proprietar."  La  judecata  ce  satul  ne  omoare  şi  să  ne  ia  pământu  şi
       întreg  avea  cu  cuconu  leni,  el  vorbise   femeile,  apoi  trebue  să  *ne  luptăm
       de  mai  multe  ori  ca  un  advocat.  Tot   cu  ei  pe  vieaţă  şi  pe  moarte.   Se
       tribunalul,  dela  preşedinte  până  la  cel  fiţi  cuminţi  pe   acolo  pe   unde  vă
   1   2   3   4   5   6   7   8