Page 2 - Bunul_Econom_1901_21
P. 2
Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 21
faţă de alte popoare; nici se se mai Poate să dai la început de unele eşe timpul cel mai potrivit pentru cosit
îngroape toţi prin cele cancelarii ca curi, de nevoi ce acuşi te desnădăj- este când partea precumpănitoare a
„domnişori", care prea adesea sunt duesc, dar’ ca mâne vei fi trecut peste plantelor de nutreţ se află în floare.
numai o „fală goală, pungă uşoară*1, ci ele şi vei avea vrednicie cu atât mai Vom urma acum să arătăm mo
se se dee la taraba negoţului, la mare, cu cât ai ştiut să le treci fără dul gătirii nutreţului trebuincios pentru
zgomotul industriilor, căci aşa a-ţi perde curagiul. Dar’ şi aci, cum iarnă, în parte pentru toamnă şi pri
făcând nu numai ei înşişi să vor ferici am mai zis, oameni harnici, isteţi şi măvară, ear’ în anumite împrejurări
mai bine, ci şi naţiunea lor o vor muncitori, să punem, nu ce avem mai chiar şi pentru vară.
ridica, prin ridicarea singuraticilor. slăbuţ! N’avem azi încă fabrici şi sta Ştim că la noi e îndeobşte cunos
Aşa zicem şi noi. Şi o zicem cu bilimente industriale de ceva? Să ne cut numai un singur mod de gâtire a
atât mai vârtos, cu cât nouă ne lipseşte pregătim numai fii mulţi şi aleşi pentru nutreţului, anume: acela prin uscare.
prea mult din toate, ne lipseşte aproape ele, şi atunci în chip natural vor răsări Atât întâia cositură cât şi a doua,
totul. Deşi ar putea se nu ne lipsească. de sine şi acelea. In Sălişte şi în Orăş uneori şi a treia se uscâ la soare, fă-
Ne lipsesc aşezemintele, deci partea tie ni-să dă o prea frumoasă pildă a ve căndu-se cu chipul acesta din întâia
materială a dorinţei, pentru-că nu s’au dea ce poate vrednicia unui om în cositură fân, din a doua şi a treia
făcut serioase încercări de a le scoate comerciu ! otavă. .Modul uscării fânului şi otăvii
ca din pământ, dar’ acolo unde s’au Domnii Comşâ şi Vulcu sunt pilde este îndeobşte cunoscut.
făcut, s’a dovedit, că nu suntem ne-' vii, cari ar trebui să însufleţească pe Pentru lucernă şi trifoiu se obicî-
putincioşi nici materialiceşte nici mora fiecare părinte român a-şi da câte un nueşte modul de uscare cu ajutorul
liceşte. îndeosebi un ram economic mai fiiu la negoţ, ear’ întreprinderea indus aşa numitelor capre. După-ce s’au co
înalt a fost îmbrăţişat şi de poporul trială luată în mână de câtră dânşii sit, trifoiul şi lucerna nu se aşează în
nostru, cel al instituţiunii băncilor, ca aici, şi care în mânile lor înfloreşte, în stare umedă pe capre, pentru-câ ar
mai ademenitoare şi mai promiţătoare vreme-ce în alte mâni abia vegeta, arată putea uşor să putrezească, ci se lasă
de resultate pipăite imediate. Şi ce a că nici pentru industrii nu suntem noi cel puţin o jumătate de zi să se că
dovedit încercarea noastră, a poporului oameni neapţi! Ear’ de le vom şti îm lească n brazde, şi numai după aceea
celui ce atâta se tângue de »sărăcie ?« brăţişa şi vom şti arăta resultate fru se aşează pe capre, unde rămân până
Aceea, că avem şi bogăţie mai multă moase cu ele, ne vom ridica aşa de s’au uscat deplin.
decât am ştiut sau am fi crezut, şi şi repede, că nu va mai fi lipsă să ne ri In alte ţeri, mai rar şi la unele
oameni destoinici de a conduce aşeze- dicăm căciula înaintea străinilor, ci să neamuri din ţeara noastră se păstrează
>
minte bune, mulţi! • ni-o ridicăm noi faţă de noi, ba şi alţii o parte a nutreţului în stare verde.
Ne-am ridicat pe terenul acesta în câtră noi! Aneasta să ne fie dorinţa, S’a dovedit că vitele hrănite cu
un scurt sfert de veac, încât am înce ambiţia, scopul vieţii! nutreţ păstrat în stare verde, nu nu
put a ne cuceri tocmai aceea pentru-ce Stăruim drept aceea de nou pe mai că surit mai stăruitoare la muncă,
articolul foii din Pesta stărueşte: putere lângă părinţii români să se gândească dar’ se şi îngraşe foarte bine, ear’ va
atrăgătoare şi aducătoare de stimă! Ui- mult şi bine, asupra acestor idei mari. cile dau lapte mult şi bun.
taţi-vă de pildă în Sibiiu, în Arad, în Suntem chiar la sfîrşitul anului şcolar. Nutreţul verde se păstrează în
Orăştie, etc., la starea Românilor, şi-i Părinţii cari înţeleg binele ce li-se re- gropi anume, pe cari unii le zidesc şi
veţi afla stimaţi chiar de streini, dar’ comândă aicea, iee-şi fiii lor cu 2— 4 cimentează; alţii însă nu le zidesc. Mă
mai ales şi mai ales ca factori pe te clase gimnasiale şi treacă-i la comerciu rimea gropii, atîrnă, fireşte, dela cătăţi-
renul economic, prin băncile lor mult sau la industrie sau la scoale agrono mea nutreţului de păstrat. Pentru nu
puţin puternice, în jurul cărora răsar şi mice bune, şi fie siguri că un lucru de treţ mai mult se fac gropi mai spa
înfloresc si alte institutiuni economice laudă au tăcut! ţioase (mai mari), pentru nutreţ mai
>
>
şi culturale, de bine pentru popor. Ins încheiem şi noi cu cuvintele prea puţin gropi mai puţin spaţioase. Adân
tituţia băncilor a dovedit că avem, ducă adevărate ale foii din Pesta, dar’ în cimea se face de 2— 4 metri, lăţimea
vrem, şi materie, avem şi oameni, ear’ dreptând înţelesul lor asupra noastră: de 2— 3 metri, ear’ lungimea după tre
întrucât în trecut nu am avut şi nu In atingerea noastră cu alte na buinţă: de 4, 6, 8, 10 sau mai mulţi
avem încă nici azi de ajuns oameni, s’a ţiu n i, n u m a i aceasta (lucrarea co metri. Gropile deci trebue să fie mai
dat un puternic impuls creşterii de oa m ercială, indu strială, etc.) ne poate puţin adânci şi largi decât lungi.
fa ce cunoscuţi în tr’adever şi n u m a i
meni anume. Pentru păstrare în aceste gropi
lucrarea aceasta ne câştigă stim a,
Şi am câştigat toţi prin aceste ins- plantele se aşează în stare verde, anume:
preţuirea lor!
tituţiuni: oamenilor harnici, cari stăteau i. M . iarba obicinuită, frunzele de napi, tri
perduţi prin mulţime, li-s’a dat prilegiu foiul, cucuruzul verde, foile de curechiu
a-’şi arăta hărnicia conducând instituţiu- ş. a. Atât cucuruzul de nutreţ cât şi
nea, şi şi-au câştigat şi lor şi poporului A g r ic u l t u r a celelalte ierburi se cosesc după-ce au
lor puterea impunătoare de stimă după dat în floare. Pentru-ca cositură să se
care sfătueşte »B. H.« pe conaţionalii G-ătirea nutreţului. aşeze cât mai bine, şi să nu rămână
săi se se lupte. Cu alt prilej ne-am întreţinut asu goluri, unii plugari taie cucuruzul cu
Dacă vom încerca şi cu alte aşe pra întrebării: care e timpul cel mai maşina. Cerinţă de căpetenie este ca
zăminte economice, anume în comerciu potrivit pentru cosit ? Şi răspunsul cel nutreţul aşezat în gropi se se* îndese
şi industrie, se va dovedi acelaşi lucru. mai firesc, ce ne-am putut da, a fost: treptat cât mai de-opotrivâ şi bine.
