Page 3 - Bunul_Econom_1901_21
P. 3

Nr.  21                                  __________ BUNUL  ECONOM                    '           ___________          Pag-  3

          Scăpând  din  vedere  această  lucrare,          Este  înse  mod  de  a  păstra  nutre­  toamna  când,  din  eausa  căldurii  neîn-
          rămân  goluri,  unde  întră  aerul,  care   ţul  în  stare  dulce.                     destulitoare,  otava,  trifoiul,  luţerna,  foile
                                                      f
          pricinueşte  stricarea  nutreţului.   îndeo­                                           de  napi,  de  varză,  ş.  a.  nu  s’ar  putea
                                                           Dr.  George  Maior  descrie  astfel:
          sebi  se  poartă  de  grije  ca  nutreţul  de                                          întrebuinţa  nici  atunci  în  pripă  şi  nici
                                                           Ensilagiul  sau  păstrarea  nutreţu­
          pe  de  margini  se  fie  cât  mai  bine  în­                                          nu  s’ar  putea  usca  îndeajuns.
                                                      lui  verde  în  stare  dulce  sau  prin  în­
          desat;  pentru-că  aici  e  mai  supus  stri­
                                                      dulcire  se  întemeiază  pe  acelaşi  princi­
          căciunii.
                                                      piu  (lege),  numai  cât  dela  început  tre­           P O M Ă R   IT
               După-ce  s’a  umplut  groapa,  se  ur­
                                                      bue  se  urcăm  temperetura  (căldura)
          mează  şi  mai  departe  cu  aşezarea  de
                                                      din  grămadă,  peste  60°  C,  ...ca  ori-ce   '  Contra  furnicilor  de  pe  pomi.
          nutreţ  verde  până  la  1— 2  metri  înăl­
                                                      dospire  se  fie  cu  neputinţă;  cucuruzul
          ţime.  Nutreţul  afară  de  groapă  să  aşează                                              Furnicile  dau  năvală  asupra  po­
                                                      şi  ori-care  alt  nutreţ  verde,  rămâne
          astfel,  ca  pâreţii  lui  se  fie  oblu  în  jos,                                     milor  culegând  şi  mistuind  sumedenie
                                                      în  starea  lui  dulce  dela  început,  şi-şi
          nu  eşiţi  în  afară  sau  îngustaţi  înlăun-                                          de  păduchi  de  frunză,  vermi  şi  omide.
                                                      păstrează  şi  coloarea  sa  verde.  Temeiul
          tru,  pentru-ca  mai  târziu,  după-ce  s’au                                           Din  acest  punct  de  vedere  ele  ar  fo­
                                                      ensilagiului  îl  formează  regularea  căl­
          îndesat,  se  încapă  numai  bine  în  groapă.                                         losi  pomilor,  scutindu-’i  de  nenumăraţi
                                                      durii,  care  să  nu  fie  nici  prea  scăzută,
                                                                                                 duşmani.  Dar’  în  acelaşi  timp pricinuesc
               Pentru-ca  nutreţul  se  se  îndese    nici  prea  urcată.   Dacă  căldura  este
                                                                                                 pagube  neasămănat  mai  mari,  îndeosebi
          cât  mai  bine,  se  aşează  peste  el  pă­  sub  60°  C.  sau  peste  80°  C.  ensilagiul
                                                                                                 pomilor  tineri,  rozând  muguri,  fioii  şi
          mântul  scos  din  groapă,  şi  anume  o    nu  isbuteşte...
                                                                                                 frunze,  mai  departe  acoperind  pomii  cu
          pătură  în  grosime  de  1 — i y 2  metru.
                                                           Temperatura  se  poate  regula  dela
          Şi  pentru-ca  apa  se  se  poată  scurge,                                             o  materie  cleoasă  şi  găurind  pământul
                                                      început  prin  aceea,  că  nu  punem  tot
          în  partea  de-asupra  pământul  se  întoc­                                            de  printre  rădăcini.  Mulţi  altoi  pier,
                                                      nutreţul  de-odată  grămadă,  ci  numai
          meşte  cu  spinare.                                                                    dacă  nu  li-se  sare  de  timpuriu  într’a-
                                                      pe  rînd.  Porumbul  verde,  mustos,  îl  pu­
                                                                                                 jutor.  De  aceea  oamenii  întrebuinţează
               Cei-ce  şi-au  făcut  gropi  zidite  şi   nem  mai  întâiu  în  un  strat  de  U y — 2
                                                                                                 spre  acest  sfîrşit  mijloace  fel  şi  fel.
          cimentate,  şi  n’au  la  îndemână  pământ,   metri  grosime  şi  îl  îndesăm  bine  pen­
                                                                                                 Vom  spune  şi  noi  câteva:
          pun  peste  nutreţ  scânduri  şi  peste    tru-ca  temperatura  din  el  cât  mai  cu­
                                                                                                      Se  caută  furnicarele,  cari  nu  tot­
          aceste  petri,  cărămizi,  butuci,  ş.  a.,  po­  rând  să  poată  ajunge  la  60°  C.  şi  să
                                                                                                 deauna  sunt  în  nemijlocita  apropiere  a
          trivind  ca  la  fiecare  metru  pătrat  să   rămână  neîntrerupt  între  60— 70°  C.
                                                                                                 pomilor.  După-ce  au  fost  scormonite
          se  vină  o  greutate  de  4— 5  măji  metr.  j  Ajuns  odată  la  60°,  atunci  îl  desvă-  |
                                                                                                 se  varsă  peste  ele în  stare  ferbinte  leşie
               Dospirea  nutreţului  aşezat  în  mo-  ;  lim  şi  punem  din  nou  un  alt  strat,  îl
                                                                                                 tare,  sau  zamă  de  pelin  ori  de  tăbac,
          dul  sus  pomenit  se întâmplă  de  obiceiu   acoperim  şi  îndesăm  diri  nou  şi  pe
                                                                                                 apă  săponită  sau  petroleu.  Alt  mijloc
          în  timp  de  2  luni,  şi  apoi  se  poate  da   acela,  până-ce  temperatura  a  ajuns  şi
                                                                                                 este  punerea  de  var  nestins  în  furni­
          numai  decât  vitelor;  dar’  se  poate  păs­  în  el  peste  60°  C.  şi  repetăm  aceasta,
                                                                                                 car,  peste  care  apoi  se  toarnă  apă;
          tra  şi  până  la  2  ani,  fără  a-’şi  perde  j  până  s’a  umplut  groapa  întreagă  şi  nu-  j
                                                                                                 acesta  se  înferbântă  şi  parte  pustieşte
          din  puterea  hrănitoare  şi  fără  a  se  strica.   tretul  a  esit  cam  ca  un  metru  de-asu-
                                                                j
                                                        )
                                                                                                 furnicile  cu  ouă  şi  pui  cu  tot,  parte  le
          Cei  mai  mulţi  însă  întrebuinţează  acest   pra  pământului.  Dacă  temperatura  din
                                                                                                 alungă.  Potrivită  e  şi  apa  ferbinte,  în
          nutreţ  de  cu  primăvară.                 grămadă  nu  s’ar  urca  destul  de  iute
                                                                                                 care  se  topeşte  multă  sodă  sau  potaşe.
               Când  e  se  se  dee  vitelor,  groapa   în  4— 5  zile,  o  putem  înteţi  prin  aceea,   Furnicile  să  otrăvesc  în  scurt  timp  şi
          se  descopere  numai  la  un.  capăt  şi  se   că  luâm  un  nutreţ  mai  apătos,  sau  în­  prin  aluat  acru  amestecat  cu  miere
          taie  de-odată  numai  aţâţa  nutreţ  cât   doim  greutăţile  apăsătoare,  punând  6   sau  zăhar  topit;  acest  aluat  se  dă  în
          e  de  ajuns  pe  o  zi.  Unde  s’a  făcut  în­  până  în  7  măji  metrice  în  loc  de  4— 5   tipsii.  Alţii  stropesc  furnicarii  cu  ben­
          ceputul,  se  taie  pătura  până  la  fundul   pe  metru  pătrat.  După  4— 5  săptămâni   zină  sau  îi  presară  cu  vaftalin  în  ames­
          gropii,  şi  după  aceea  se  începe  ear’   dela  sfîrşirea  aşezării,  cucuruzul  este   tec  cu  tot  atâta praf de  insecte (zacher-
          de-asupra  cu  altă  pătură  şi  se  urmează   gata,  temperatura  în  grămadă  a  scăzut   lin).  Bune   servicii  fac  şi  oasele  de
          până  la  fund.   Fireşte,  groapa  trebue   şi  el  poate  fi  dat  la  vite.  El  este  dulce   curând  despoiate  de  carne.  Aceste  se
          ţinută  în  cea  mai  mare  curăţenie,  şi   si  are  aceleaşi  însuşiri  bune  ca  si  cu-  pun în  iurnicar  şi,  decâte-ori  s’au  umplut
                                                                                         >
                                                      >
                                                                   j
                                                                          j
          rămăşiţele,  ce  ar  fi  trecut  în  putrezire,   curuzul  în  stare  verde.  De  tăiat  şi  dat   de  furnici,  se  afundă  în  apă  ferbinte,
          sunt  de-a  se  înlătura  zi  de  zi,  ca  se   la  vite,  urmăm  ca  si  la  nutreţul  murat
                                                            J
                                                                          3
                                                                                     3
                                                                                                 cu  care  chip furnicile se  opăresc. Acelaşi
          nu  împrumute  putreziciunea  şi  nutreţu­  sau  înăcrit....
                                                                                                 serviciu  îl  face  si  un  burete  (sponghie)
          lui  celui  bun.  Tăiatul  însuşi  se  face  cu   Trebuinţa  neapărată  de  a  ne  îm­  muiat  în  apă  zăhărată,  care  de  ase­
          un  cuţit  bine  agerit  sau  cu  sapa.    bunătăţi  purtarea  economiei  va  aduce    menea  se  pune  de  repeţite-ori  în  fur­
               Unei  vite  mari  i-se  dă  din  astfel   cu  sine  prăsirea  de  nutreţ  mai  mult  şi,   nicar,  şi  tot  de  atâtea-ori  înfundându-se
          de  nutreţ  câte  15— 20  kgr.  la  zi;  ear’   deodată  cu  aceasta,  va  sosi  timpul,  în   în  apă  ferbinte.  Ceste  din  urmă  două
          unei  oi  câte  1— i y 2  kgr.   Viţeilor  şi   multe  locuri  a  sosit  deja,  ca  să  facem   mijloace  se  întrebuinţează   mai   ales
          meilor  acest  nutreţ  nu  e  priincios,  ear’   întrebuinţare  şi  de  mijloacele  mai  sus   când  furnicarul  este  la  rădăcina  pomu­
          caii  nu-1  mâncă  bucuros.                arătate  pentru  gătirea  nutreţului  înăcrit  lui,  căci  dacă  s’ar  pune  în  acest  cas
                                                     si  îndulcit.
               Nutreţul  de  care  am  vorbit  până   )                                          materii  tari  şi  peste  tot  leşie  şi  apă
          acum  are  gust  şi  miros  acriu,  cam  ca     Este  deci  în  interesul  plugarilor   ferbinte,  împreună  cu  furnicile  ar  perl
          al  curechiului  murat,  de  aceea  vine   să  facă  încercări  de  acest  fel,  nu  nu­  şi  pomul.  .
         înainte  sub  numirea  de  nutreţ  murat.   mai  în  timpul  verii,  ci  mai  cu  seamă      Preţioase   servicii   poate  face  în
   1   2   3   4   5   6   7   8