Page 5 - Bunul_Econom_1901_21
P. 5

Nr.  21                                            BUNUL  ECONOM                                                     Pag-  5


        trei  familii  Mocsonyi  şi  fruntaş  în  viea-   Sibiiu  uit  portret  al  neuitatului  metro-   înaintaşi â  la  Daumont, precedată  de-un
        ţa  noastră  publică,  a  încetat  din  viaţă   polit  A n d r e i u  b a r o n  d e  Ş a g u n â  călăreţ  picuer.  Trăsura  şi  hamurile gar­
         la  13/26  Maiu  seara.  Perderea  o  sim­  lucrat  de  pictorul  Nicolae  Iliuţa  din   nisite  cu  flori  albastre!
         te  şi  jeleşte  nu  numai  familia s’a şi  nu­  Bucureşti,  originar  din  V i n e r e a .   La
         meroasele  rudenii,  ci  şi  poporul  român   sărbarea  de  desvălire  au  participat  I.
         din  aceste  părţi,  cari  printr’însul  piere   P.  S.  Sa  metropolitul,  asesorii  consis­  O  lntlmpinare.  In  nrul  10 al  foii
         dintre  noi  un  bărbat,  care  a  fost  mult  toriali,  corpul  profesoral,  elevii  dela   noastre  s’a  publicat  sub  titlu  «Pentru
         preţuit  şi  iubit  pentru  desinteresarea  Seminar  şi  oaspeţi.  Directorul  semi-   şcoală«,  o  noutate  în  care  se  zice  că
         s’a  în  lupta  naţională,  pentru caracterul   narial  a  ţinut'  un  discurs  arătând  me­  buna  înţelegere  în  jurul  zidirii  şcoatei,
         seu  firm şi bunătatea de inimă. II  deplân­  ritele  metropolituîui  Şaguna  câştigate   din  Hărţegani  caută  să  o  strice  numai
         ge  nemângăiata  soţie,  cinci  fii,  doi  fraţi   prin  întemeierea  institutului  teologie-   economul  P.  Moga.  Un  domn  care  cu­
         şi  numeroase  rudenii.                    pedagogic  şi  zise,  că  un  modest  sămn   noaşte  bine  împrejurările  din  comună
                                                                                               ne  scrie  următoarele:
                                                    de  recunoştinţă  şi  veneraţiune  faţă  de
                      Convocare.                    memoria  binefăcătorului  bisericii  este       Ajungend  afacerea  zidirii  şi  a  co-
              Onoraţii  membri  ai  casinei  române   portretul  a  cărui  desvălire  se  face.   peririi  şcoalei  cu  ţiglă  în  discuţia  co­
        din  loc  prin  aceasta  sunt  Invitaţi  a  lua   Festivitatea  s’a  terminat  cu  „Cântul  de   mitetului  parochial,  Petru  Moga  a  fost
         parte  la  adunarea  generală  ordinară,   jertfă"  cântat  de  corul  seminarului.   de  părerea  că,  fiind  şcoala  clădită  din
                                                                                               lemn,  din  care  p  parte  e  cam  putred,
        ce  se  va  ţinea  la  30  Iunie  a.  c.  în  lo­
                                                                                               să  nu  se  acopere  şcoala  cu  ţiglă,  ci
         calul  câsinei.                                 Bătaie  ou  flori.  Una  din  cele
                                                                                               earăşi  cu  şindilă  căci  şi  aşa  biserica nu
                      OBIECTELE.                    mai  interesante  sărbări  publice  la  Bu­
                                                                                               prea  are  bani.  Apoi  că  partea  ce  să
              Raportul  comitetului  despre  împli­  cureşti  e  „bătaia  cu  flori"  ce  să  aran-
                                                                                               va  zidi  de  nou,  să  nu  se  zidească  în
         nirea  mandatelor,  primite  dela  aduna­  gează  an  de  an  în  Maiu.  Bătaia  cu
                                                                                               partea  aceea,  unde  nu  are  destulă  lu­
         rea  generală  extraordinară.              flori  anunţată  pe  ziua  de  Dumineca
                                                                                               mină,  şi  să  nu  se  înceapă  lucrul  până
              Raportul   bibliotecariului   despre   trecută  la  şoseaua  din  Bucureşti,  era
                                                                                               ce  nu  se  aşterne  şi  întăreşte  planul  şi
        starea  bibliotecei.                        să  se  amâne.  Căci’după  prânz  o  ploaie
                                                                                               preliminarul  din  partea  Ven.  Consistor,
              Presentarea  proiectului  de  budget   răutăcioasă  ameninţa  să  stinghirească
                                                                                               Atâta  tot.   Sunt  oare  acestea  păreri
        pentru  anul  present.                      plăcerea  highe-lifului  bucureştean.  Pe
                                                                                               greşite?  Este  aceasta  stricare  de  bună
              Propunerea  comitetului  pentru mo­   la  4  însă  ploaia  încetase  cu  totul  şi
                                                                                               înţelegere ?   Sau  împotrivire  la  lucrul
        dificarea  listei  membrilor.               şoseaua  începu    să  se  populeze.  Au
                                                                                               bun ?  Publicarea  aceea  a  fost  numai  un
              Eventuale  alte  propuneri.           luat  parte  la  bătaie peste 400  t r ă s u r i
                                                                                               act  de  răsbunare  oarbă  a  unor  închi­
              Orăştie,  la  27  Maiu  1901  st.  n.  şi  vr’o  z e c e  b r e c u r i  m i l i t a r e   şi   puiţi  înţelepţi  din  sat!
                                                    un  mare  număr  de  pietoni  şi  călăreţi.
           Dr.  I   Popu,       Simion  Vlad,                                                                                      X.
            vicepreşedinte.          secretar.      Bătaia  a  fost  foarte  animată  şi-a  durat
                                                    până  la  8  ceasuri  sara.  La  această
             Desvelirea  portretului metro-         sărbare  au  asistat  MM.  LL.  Regele  şi      Moarte. L o g i n  A r d e l e a n ,   pro­
        politului  Şaguna.  Duminecă  a  fost       Regina.  Prinţul  şi  princesa  au  visitat   prietar,  membru  al  consiliului dela «Hu­
        desvălit  în  seminarul  „Andreian"  din    şoseaua  într’o  trăsură  cu  patru  cai   nedoara»,  virilist  al  comitatului  Hune-

        apus,  apăru  o  spărtură.  Prin  ea  năvă­  Era  Ionel  ciobănelu.   Un  strănepot  al   l’a  lăsat  singur,  se  uita  în  păment  şi
        liră  razele  soarelui,  căzend  asupra  con­  lui,  rămas  orfan  de  când  era  mic  de   nu  zise  nimic;  îi  făcu  loc  pe  poartă.
        voiului:  părea  o  gură  uriaşă  din  care   tot,  Ionel  avea  acum  numai  12  ani  şi
                                                                                                    Pe  drumul  cel  mare  din  mijlocul
        eşia  strigătul  de  desperare  al  dreptăţii   făcea  şi  el  treabă  în  satul  lui.   Păzea   satului  pustiu,  moş  Trifu  cu  Ionel  cio­
        din  cer.  Convoiul  se  depărta.   Părinţii   caprele  şi  vitele  satului  şi  aducea  în   bănelul,  ţinendu-se  de mână,  merg încet-
        şi  nevestele,  de  dragul  celor-ce  se  duc   fiecare  seară  lapte  şi  făină  Iui  moş   încet  îndreptându-se  înspre  căsuţa  lor
        departe,  mai  făceau  ba  zece,  ba  două­  Trifu..  Moş  Trifu  îl  iubea  ca  ochii  din   de  lângă  şipotul  din  vale.
        zeci  de  paşi,  ear’  în  urma  lor  satul,   cap.  De  câte  ori  Ionel,  obosit  de  aler­
        acoperit  de  nori  mânioşi,  rămâne  pustiu;   gătură  după  capre,  adormea  seara  pe    înspre  seară  deabia,  lumea  ce  în­
        că  tot  ce  era  plin  de  viaţă,  voinicii,  se   prispă,  legănât  de  poveştile  frumoase   soţise  convoiul  să  întorcea  în  sat,  unii
        duceau.  Singurul  paznic,  moş  Trifu,  tot   ale  lui  mos  Trifu?  Si  asa  trăiau  amăn-  în  grupuri,  alţii  singuratici.   Intrau  în
                                                               }        »   J
        răzimat  de  poarta  ţarinei,  mai  caută  se   doi,  moş  Trifu  tot  scâzend  din  zi  în  zi   sat,  care  pe  unde  apucau;  pe  poarta
        zărească  convoiul;  dar’  ochii  bătrâni  şi   şi  aşteptând  în  linişte  moartea,  ear’   ţarinei,  prin  deal  sau  prin  vale  de  sat.
                                                                                               Par’că  se  întorceau  dela  mort.
        obosiţi  nu-1  mai  ajută,  ci  ei  se  ridicau   Ionel  tot  crescend  şi  aşteptând să  vadă
        spre  cer,  acolo,  de  unde  cădeau  razele   şi  el  odată  vre-un   zmeu  cu   şepte     Irina,  tot  mângâind  cu  vorba  pe
        acele  luminoase  şi  par’că  lăcrămau...   capete,  ori  vr’o  fată  de  împărat  din   mama  Paraşchiva,  îşi  udase  şi  ea  de
        Aşa,  pironit,  moş  Trifu  plângea  în  taină   poveştile  lui  moş  Trifu.           lacră mi  mânecile  cămăşii.   Nu  perdea
        povestea  satului  lui  .................................  Trezit  ca  dintr’un  vis,  moş  Trifu   însă  din  vedere  grupul  de  oameni,  unde
                                                    îi  zise:                                  era  şi  moş  Şerban.   Se  tot  dădea  .pe
             Fără  să  prindă  de  veste,  moş  Trilu    —  Bată-te  norocul  de  copil!  Ce?   lângă  el  ca  să’l  mai  asculte  ce  spune.
        auzi  deodată  un  glas  dulce  de  copil,   ai  fost  şi  tu  cu  dînşii?             După-ce  a  întrat  în  sat,  părăsi  o  clipă
        care  i-a  mângâiat  de  multe  ori  sufletu.    Ionel,  simţindu-se  puţin  vinovat  că  pe  mă-sa  şi  pe  mama  Paraşchiva  şi  se
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10