Page 6 - Bunul_Econom_1901_21
P. 6

Pag.  6.                                         B U N U L   E C O N O M                                             Nr.  21

      doarei,  etc.,  a  răposat  la  25  Maiu  n.  în   scări  de  funie,  să  treacă  peste  zid!   au  plecat  din  Bucureşti  spre  Australia.
      etate  de  63  ani  în  Deva.               Scara  de  funie  a  şi  fost  găsită,  întărită   25  familii  evreeşti.   Alianţa  israelită
            —   L a z a r B e r a ,   teolog  absolut,   bine  în  zid.  De astă-dată însă  fuga  ’i-s’a   ajutând  aceste  familii,  le  impune  să
      după  o  boală  neîndurată,  împărtăşit  cu   zădărnicit.                              n’aibă  la  plecare  mai  mult   de  doi
      Sf.  Taine,  a  răposat  Vineri  în  11/24                                             copii.  Altă  condiţiune  e,  că  fiecare  din
      Maiu  1901  în  etate  de  18  ani  la  Sânt-    Cum  se  sporesc  Jidanii.  In        familii  să  aibă  cel  puţin  40  lei  pentru
      ândreş!                                     oraşul  Iaşi  mişcarea  populaţiei  dela  1   paşaport.  O  altă  grupă  de  25  tineri
                                                  până  la  30  Aprilie  a  fost  următoarea:   evrei  aplecat  tot  atunci  spre  America,.
           Regina  Italiei  fiind  în  aşteptare   născuţi  215,  din  cari  100  Români;  5   Alianţa  le  plăteşte  drumul;  în  noul
      de-a  naşte,  se  iac  mari  pregătiri  pen­  alţi  creştini  şi  110  evrei.  In  acest  timp   continent  le  va   procura  pământ  şi
      tru  întimpinarea  noului  prinţişor.  Popu-   au  murit  185  persoane,  din  cari  123   unelte.  Pentru  drum  li-s’au  dat  haine
      laţiunea  se  întrece  în  a  trimite  daruri   Români;  13  alţi  creştini  şi  49  evrei.   şi  toate  celelalte  necesare.
      pentru  acela  ce  se  va  naşte.   Dacă    Deci  Românii  au  scăzut  eu  13  suflete,
      casa  regală  ar  fi  primit  numai  leagă­  ear’  Evreii  au  sporit  cu  61  de  suflete.  Un  rac  uriaş.  S’a  prins  de  cu­
                                                                                             rând  în  oceanul  Indian  un  rac  cum  nu
      nele  ce  i-s’au  trimis,  ar  ii  putut  face
                                                                                             s’a  mai  văzut  vr’o  dată.  Numai  cleştele
      un  mare  magazin  de  leagăne.  Regele          Tren  deraiat  din  causa  lo
                                                                                             dela  picioarele  lui  sunt  de  doi  metri de
      însă  a  mulţumit    pentru   bunăvoinţa    CUStelor.  Se  anunţă  din  Linares,  în
                                                                                             lungi.   El  e  de  o  mâncărime  teribilă.
      populaţiunei  şi-a  rugat  prin preşedintele   Spania,  că  un  tren  de  mariă  venind
                                                                                             Ochii  Iui  eşiţi  în  afară  îi  dau  o  înfăţi­
      miniştrilor,  că  mai  bine  să  se  împartă   dela  mine  a  dat  la  staţiunea  Salidos
      banii  săracilor.                           peste  un  groaznic  roiu  de  lăcuste,  care   şare  din  cele  mai  fioroase.
                                                 acopereau  şinele.  Deşi  s’au  pus  opri­       După-ce  a  fost  prins,  lucru  care  a
           Sarafow  vrea  se  fugă.  Vineri      toarele,  trenul  a  alunecat  mâi  departe   fost  foarte  greu,  racul  a  fost  pus  în-
      noaptea,  în  săpt.  trecută, Sarafow, fostul,                                         tr’un  basin  (lac)  mare,  plin  cu  apă  de
                                                 peste  corpurile  unsuroasă  ale  locustelor
      «preşedinte«  al comitetului  macedonean                                               mare  şi  în  care  se  aflau vre-o  cincizeci
                                                 şi  în  cele  din  urmă  a  lunecat  de  pe
      ajutat  de  câţiva  prieteni  ai  săi,  a  vrut                                        de  tot  soiul  de  raci,  precum  şi  nume­
                                                 şine,  rostogolindu-se  într’o  adâncime  de
      s i  fugă  din  închisoare!  Celula  lui  se                                           roşi  peşti  mari.   După  două   ciasuri,,
                                                  10  metri.  Personalul  s’a  fost  salvat
      află  în  etagiu.  Pe  la  2  ore  noaptea                                             animalul  acesta  mâncase  pe  toate  cele­
                                                 mai  înainte,  sărind  jos  din  tren  şi
      straja  a  auzit  un  fluerat  ascuţit,  la  care                                      lalte  animale,  cari  erau  în  basin.
                                                 alegendu-se  numai     cu   lovituri   mai
      s’a  răspuns  prin  baterea  de  trei  ori  în
                                                 uşoare.                                          Se  pare  că  monstrul  acesta  are
      uşă.  Straja  a  dat  alarmă,  şi  îndată  s’a                                         darul  să  scoată  din  el  raze  luminoase;
      ivit  patrula  de  pază,  care  a  văzut cinci
                                                      Pedepse  cu bătaie pentru  fe­         el  ar  fi  înzestrat  cu  un  fel  de  băşică
      figuri   fugând   în   întunerecul  nopţii.
                                                 mei,  în  America.  In  America  mai  e     transparentă,  din  care  ese  o  lumină
      Trezit  fiind  directorul  temniţei,  acesta                                           foarte  puternică.
                                                 şi  acum  un  obiceiu  cu  băt a i e .   Zilele
      a  visitat  îndată  celula  lui Sarafow,  care                                              Animalul  acesta  ciudat  a  fost  tri­
                                                 aceste  au  fost  pedepsite  în  public două
      a  fo st  găsit  gata  de fugă:  Era  îmbră­                                           mis  la  aquariul  din  Calcuta.
                                                 prostituite,  femei  stricate,  pentru  nişte
      cat  de  tot,  legat  la  brâu  cu  o  funie,                                               Pe  de  altă  parte,  din  Guiana fran­
                                                 blăstămăţii  de  a  lor  în  mai multe nopţi.
      şi  gratiile  ferestrei  erau mişcate  din loc.                                        ceză,  au  fost  trimise  la muzeul din Paris
                                                 Pedeapsa  s’a  esecutat  ziua  la  ameazi
      Planul  lui  Sarafow  era:  să  se  coboare                                            numeroase  animale,  aproape  necunos­
                                                 înaintea  unui  public  foarte mare. Amân­
      în  curte,  ear  de  acolo  cu  ajutorul  unei                                         cute  şi  de  o  aşa  raritate  de  specie  că
                                                 două  femeile  au  fost  desbrăcate  până
                                                 la  brâu  şi  au  primit  fiecare  câte 20  de   sunt  noue  aproape  pentru  toată  lumea.
      apropie  de  moş  Şerban,  care  vorbea    biciuri!                                         Astfel  dar’  sunt  încă  numeroase
      mereu  cu  gesturi  largi:
                                                                                             descoperiri  de  făcut  în  lumea  fiinţelor
           —   Vezi,  Sandule,  colo,  locu  cela     Frequenţa  universităţilor  în         zoologice,  şi  ori-ce  s’ar  zice, suntem  de­
      din  vale  şi  până  în  zarea  dealului,  Austria.  La  finea  anului  1900  au  fost   parte  de  a  cunoaşte  toate animalele pă­
      imaşu,  ştii,  pentru  care  judecata  ni-o   înscrişi  la  toate  universităţile  în  Austria   mânteşti,  tovarăşii  noştri în valea aceasta
      dat  odată  dreptate/ear’  vrea  să  ni-’l   la  un  loc  17.132  de  auzitori.  Numărul   de  mizerii.
      iee.  Zice  că  n’a  fost  dreaptă  măsură­  celor  înscrişi  a  fost  următoriul:  în  Viena   Dar’  de  altfel,  există  o  mare  mul­
      toarea!  Apoi,  neam  din  neamu  nostru,   6133,  în  Innsbruck  1011,  în  Graz  1566,   ţime  de  animale  cari  sunt  foarte  peri­
      din  bătrâni  ştim  că  acolo  ne-am  păscut   în  Praga  la  universieatea  germână  1314,   culoase  pentru  oameni.
      totdeauna  vitele   noastre.   Iacă  moş   la  universitatea  cechă  3188,  în  Lem-
      Trifu  îi  martor,  om  de-o  sută  de  ani   berg  2058,  în  Cracovia  1380,  în  Cer­    Săcarea  unui  lac.  Locuitorii
      aproape,  şi  cu  frica  lui  D-zeu.  Pe  când   năuţi  482.  Intre  aceşti  17.132  auzitori   din  Olanda  îşi  dau  silinţa  a  îndeplini
      era  el  flăcău,  zice  că  nici  nu  se  pome­  au  fost  laolaltă:  teologi:  1034  ordinari,   munca  cea  mai  mare  din lume.  Anume
      nea  picior  de  proprietar  ori  posesor  şi   186  extraordinari;  jurişti:   8463   ei  voesc  să  sece  lacul  Zuyder  şi  să-’l
      pe  la  noi.  Iacă  pe  acolo  zicea  că  păş­  ordinari,  şi  849  extraordirari;  medici-   prefacă  în  teren  bun  de  cultivat.  Acest,
      tea  el  caprele,  pe  unde  le  paşte  acum   nişti:  2541  ordinari  şi  405  extraordinai;   lac,  mai  bine  zis  golf,  deja  de  veacuri
      Ionel  ciobănelu.                          filosofi:  2561  ord;  1093  extraord.     mai  mult  a  stricat  locuitorilor,  decât
                                     (Va  urma).                                            a  folosit.  Navigaţia  abia  se  poate  face,
                                                      Evrei  spre  Australia.  Dumi­        într’atât  e  de  mocirlos,  afară  de  aceea
                                                 necă  dimineaţa,  cu  trenul  de  Predeal,  locuitorii  de  pe  lângă  ţărm  sufăr  mult
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11