Page 7 - Bunul_Econom_1901_21
P. 7

Nr.  21                                           BUNUL  ECONOM                                                      Pag-  7

         în  urma  revărsărilor  lui.  Deja  de  mult   cu  iubirea  ei  curată,  îi  şterse  din  inimă  jilţ.  Bătrânul  se  aşazâ  şi  în  limba-i  ţi­
         timp  a  Fost   plănuită  ridicarea  unei   ori-ce  simţ de  dragoste  avută.  Aproape   gănească,  pe  care  niai  apoi  mi-a  tra-
         umpluturi,  începând  dela  sinul  Yîssel   nebună  Ilonka  alerga  în  odaia  vecină,   dus-o  un ţigan, strigă  cu  o  voce sonoră :
         până  la  peninsula  Enkhuizen,  prin  care   apucă  un  revolver  de  pe  părete, şi  tra­  Ascultă,  fiu  fruntaş  al  fruntaşului
         lacul  se  fie  stors,   dar’  până  acum   se  de  patru  ori  după  olaltă  asupra ma­  nostru  întru  mulţi  ani,  urmaşi  ai  popo­
         acest  plan  ni’a  fost  împlinit.  De  curând   mei  şi  asupra amantului mişel.  Gloanţele   rului  Thunilor,  Egipetului,  ascultă  prin
         însă  lucrul  a  fost  luat  în  mână  de  au  nimerit,  dar’  n’au  pricinuit  moarte.   mine  glasul  celui  prea  sfânt  şi  spune
         -câtră  inginerul  Van  der  Beur  şi  par­  Al  cincilea  însă,  care  ’şi-l’a  tras  ea  în­  dacă  vrei  se-’ţi  legi  vieaţa  cu  aleasa
         lamentul olandez  a  votat  suma  recerută   săşi  în  cap  a  fost  mortal:  copila a Căzut   ta  şi  a  părinţilor  tăi,  spune,  dacă  vrei
         pentru  uriaşa  lucrare,  care  în  curând   moartă  la  pământ,  în  faţa greu  finiţilor  să  trăeşti  cu  ea  în  obiceiul  şi  legea
         va  şi  începe.  Plănuita  umplutură  va    înşelători....                             poporului,  din  care  faci  parte?
         avea  o  lungime  de  13  kilometri  şi                                                     —   Da,  răspunse  intonat  mirele.
         3— 6  metri  înălţime.  întreagă  lucrarea       ţjn  obioeiu  de  nuntă  la  Ţi-           —   Atunci  sparge  aceasta! şi bătrâ­
         de săcare a lacului  va  dura  vr’o  30— 35  gani.  Un  reporter  al  foii  „Evenimen­  nul  îi  întinse  o  oală  de  lut,  spoită
         de  ani.  In  urma  acesteia  Olanda  va    tul"  din  Iaşi  descrie  cum  s’a  petrecut   argintiu  la  suprafaţă,  şi  cu  6  mulţime
         câştiga  un  teren  productiv  de  200.000   aievea  în  satul  Costeşti  de  lângă  Boto­  de  flori  pe  ea.
         hectare  şi  astfel  pe  lângă  cele  11    şani  o  nuntă  ţigănească :                    Tînărul  o  isbeşte  la  pământ,  şi
         provincii se  va mai  înfiinţa  una.  Umplu­     In  dealul  Costeştului  să  poposise   oala  se  sfărîmă  în  patru  bucăţi.
         tura  lacului  se  va  înălţa  la  5'5  metri   o  ceată  de  400  ţigani  şi  spre  marea   Intre  ţigani  mare  spaimă că  numai
         de-asupra  nivelului  oraşului  Amsterdam,   supărare  a  ţăranilor  din  satele  măr­  în  patru  s’a  spart  oala !
         aşa  că  va  putea  resista  valurilor  mărei   ginaşe,  caravana  părea  că  are  poftă  a   Fără  a-’şi  arăta  şi  el  spaimă  sau
         chiar  si  în  cele  mai  vehemente  furtuni.  sta  vreme   îndelungată   în  acel  loc   uimire,  bătrânul  zise  cu  o  voce  pre­
                j
         Cheltuelile  stabilite  sunt  de  480  mi­  Hotărîse  chiar  bulibaşa  (primarul)  lor,   lungă  cătră  tineri.
         lioane  coroane!  Locul  productiv  ce-’l   ca  nunta  ficiorului  său  să  se facă  acolo   —   Cel  de  sus  vă  binecuvânteze!
         vor  câştiga,  este  preţuit  cu  câte  4000   şi  într’adevăr  cu  opt  zile  înainte  de   Sunteţi   căsătoriţi  pentru  patru  ani!...
         coroane  pe  hectar,  întreg  valorează    Sf.  Maria-mică,   se  vedea  o  mişcare    (Căci  în  patru  să  spărsese  oala).
         800  milioane  coroane.  Acest  lac  din   deosebită  printre  gălăgioşii  nomazi.
         când  în  când  a  causat  multe  pagube,        Ziua  o  petrecură  în cântece,  chiote
         la  1885,  când  ezâtura  a  fost  stricată   şi  răsunete  de  scripcă.  Nunta  adevăra­         f   t   ?   f   I   « .    •
         de  apă,  au  lost  înecaţi  371  de  oameni,   tă  urma  să  se  facă  insă  la  răsăritul   Boala  de  gură  şi  de  unghii.
         şi  pagubele  s’au  urcat  la  28  milioane
                                                    lunei.                                           Boala  de  g u r ă  şi  de  ung hi i
        -coroane.                                                         ’•  4»;
                                                          In  jurul  unui  foc  mare  şi  care   earăşi  a  isbuenit  în  mai  multe  comune
                                                    părea,  că  atinge  cu  limbile  de  flăcări   în  comitatul  Hunedeoarei, şi  şi  în  ju r u l
              Mama şi fata. O tragedie familiară    ramurile  copacilor  din  apropiere,  era   Orăştiei.  Aceasta  e  o  boală primejdioa­
         înfiorătoare  se  vesteşte  din comuna Ho-   aşezată  cohorta  în  neorînduiala  cea   să  şi  lipicioasă,  şi  cu  venirea  căldurilor
         doş  (comitatul  Bihorului).  Poştăriţa  de   mai  mare.  Oale  nenumărate   pline  de   mai  mari,  trebue  avute  temeri  că  să
         acolo,  văduva  lui  Vida  Ferencz, sevîrşia   un  vin  spumos,  erau  des  apropiate  de   va  lăţi  şi  mai  tare.
         zi  de  zi  împreună  cu  fiica  sa  Ilonka,   gurile   însetate,   ear’   obrajii   bachici   Cei-ce  doresc  a  se  asigura  oare­
         în  vârstă  de  18  ani,  lucrările  oficiului   păreau  împurpuraţi  de  vin  şi  de  flăcări.   cum  contra  acestui  rău,  o  pot  fa c e :
         postai  din  comună.  In  această  viaţă,  a   Ici  un  ţigan  pântecos  cu  figura  jovială   lăsând  ca  vitele  să  le  fie  altoite,  (pre­
         întrat  de-odatâ  şi  o  mică  poesie:  fata   sărută  cu  sgomot  o  tîneră  ţigăncuşă,   cum  se  altoesc  copiii  contra vărsatului).
         mamei,  Vida  Ilonka,  s’a  înamorat adecă   guralivă,  dar’  frumuşică.   Dincolo  unul    Cari  ar  dori  aceasta,  să  se  înştin-
         de  un  tiner  contabil,  Lâng  Gyula,  care   tiner  îmbrăcat  într’o  haină  soldăţească   teze  la  medicul  veterinar  al  cercului
                                                                                               )
         începuse  des  să  umble  la  casa  iubitei,   înjura  necăjit  şi  desfăcea  legături  dela   Orăştie,  în  Orâştie,  (Piaţa  popilor,  10)
         unde  împreună îşi  ţeseau visurile despre   rana  ce  se  făcea  cătrâ  oameni  că  o   până  la  J  Iunie  a.  c.
         fericirea  în  viitor.  Copila  îl  iubia  cu pa­  are  la  genunchi.  Mai  încolo  copii  sgo-   Preţul  altoirii  e:  1  cor.  10  fii.  de
                                                                                                        j
         timă  şi  nu  se  gândea  de  loc,  că  cine­  motoşi  şi  sglobii să răstogoliau  în  chiote   vită  (cornute  şi  cai),  şi  pentru  taxa
         va  ar  fi  în  stare  se  tulbure  curata  iu­  sau   priviau  cu  nesaţ  la  mâncările,   asta  vor  fi  altoite  de  câte  două  ori
                                                                                               fiecare  vită.
         bire  dintre  ea  si  alesul  inimei  sale.  In  care  fumegau  în  ceaune.
                         j                                                                           Ca  mijloace  de  apărare  contra  boa-
         scurtă  vreme  însă  şi  în  inima  mamei       Curând  însă  rîsul  încetează  şi  în
                                                                                               lei  să  recomandă:
         s’a  aprins  flacăra  dragostei  faţă  de  ti-   haine  de sărbătoare  se  iveşte  un  bătrân,   Curăţenia  cea  mai  mare  în  graj-
         nerul  contabil,  care  a  prins  şi  el  slăbi­  cu  perul  nins  par’că,  de  alb  ce  era.   durv. ungând  toate  părţile  de  lemn  cu
        ciune  pentru  femeea  ce  era  destinată   Rîsul  şi  sgomotul  încetează şi  un  cântec   var  cu  amestec  de  » Creolin«  (10  părţi
        să-’i  devie  soacră.  In  chipul  acesta  pe   urmează  curând,   în  unison  prelung,   apă  şi  1  parte  creolin),  —   apoi  vitele
                                                                                               se  le  apărăm  de  muşte îu  grajduri  um­
        cerul  primăvăratic  se  ivi  un  nouraş,  din   note  sfîşietor  de  duioase,  ce  par’că  nu
                                                                                               broase  ori  în  tufărie,  căci  muştele  răs­
        care  iute  şi  degrabă  şe  deslănţui furtu­  mai  aveau  sfîrşit.
                                                                                               pândesc  tare  aceste  boale,  zburând  de
        na  înfricoşată.  Intr’una  din  zilele  trecu­  După  bătrân  urmează  tinerii  miri,   pe  gură  dela  o  vită  la  alta.
        te,  copila  a  întrat  fără  veste  în  odaia   părinţii  şi  întreaga  cohortă.
        mamei  şi  a  aflat  totul.  Desnădejdea  fe­    Convoiul  se  opreşte apoi în  dreptul   Din  însărcinarea  „Reuniunii  E conom ice":
        tei,  în  urma  unui  joc  atât  de  nemernic  colibei  bulibaşei,  unde  era  aşezat  un  Eidtor  şi  redactor  responsabil:  loan  M oţa.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12