Page 10 - Bunul_Econom_1901_22

Pag. 2. SPICUIRI LITERARE Nr. 22.

Au fost odată în părţile ră­ de ziuă s’a dus de i-lea spus din ) fiică i-ar fi părăsit şi s’ar fi dus
săritului un împărat şi o împă­ fir în păr împărătesei. ? cine ştie nnde.
răteasă. împăratul acela se chiema Gherghina, să-’l fi prins pe ) Copila de supărare că părinţii
Titus, eară împărăteasa Gherghina Dumnezeu de un picior nu s’ar ) săi nu vor s’o lase, a început a
Aceşti doi domnitori trăiau fi bucurat aşa de tare ca acuma, ? se usca şi în vr’o câteva zile aşa
în pace, linişte, unire, dragoste, când a auzit ceea-ce i-a spus? de tare a slăbit, că de-abia se
şi aveau de toate bunătăţile, nu­ împăratul; şi fără a perde mult ) putea urni din loc.
mai un singur lucru le lipsea... timp în zadar s’a pornit şi s’a ) Văzând aceasta împăratul,
n’aveau nici un prunc. dus la pârîul din pădurea cea ? şi-a călcat pe inimă, i-a dat bine­
Ce n’au făcut ?... întrebat’au verde şi-a băut apă din tr’însul. ) cuvântarea părintească şi toate
pe toţi oamenii cei mai învăţaţi Nu mult timp după aceast, ) cele trebuincioase de drum, şi
ai împărăţiei de sfat... Nu era un eată că împărăteasa Gherghina ? apoi a lăsat-o se se ducă în
doctor, pe care să-’l fi trecut cu şi-a văzut visul eu ochii.... a năs- ) treabă’şi.
vederea şi se nu-’l fi întrebat cum cut adecă o copilă foarte fru- ) Copila, luându’şi acuma ră­
ar putea căpăta şi ei un fiu. Ba! moaşă. ) mas bun dela părinţii săi, s’a
în urma urmelor, când văzură că Copila aceasta creştea într’o ? pornit spre răsărit şi s’a dus, s’a
nimeni nu le poate ajuta, alergară zi ca alta într’un an, eară într’un ? dus îndelungat, până-ce a ajuns
şi pe la vrăjitoare după sfat. an ca alta în zece ani... Cine o ? la o apă foarte mare, ce curgea
Dar’ de geaba 1J vedea azi mâne n’o mai cunoştea { toarte repede.
i
/
Intr’o zi după-ce pierdură căci cu cât creştea mai mare, cu ? Ce să facă ea acuma ?...
acuma toată nădejdia că vor avea atâta se făcea mai voinică şi mai ? cum să treacă ea apa aceasta ?
şi ei cândva un prunc ca toată frumoasă. < căci pod peste dînsa nu era şi a
lumea, a făcut împăratul acesta o După-ce a crescut acuma \ înota nu ştia, şi măcar de ar fi
petrecere mare la care s’au adu­ copila aceasta mare şi a devenit ( ştiut, era peste putinţă s’o treacă
nat toţi sfetnicii, bătrânii şi mai fată în floare, a început a eşi în l d’a notul, căci era foarte mare.
marii împărăţiei sale împreună cu toată dimineaţa şi sara la preum- l Iată însă că pe când sta ea
soţiile lor. blare ca să privească răsăritul şi ? aşa, bâtându’şi capul ce e de
Toate mamele, câte se adu­ apusul Soarelui. ? făcut?... vede că ese din apă o
nară la petrecerea aceasta, se bu­ Eşind ea aşa în mai multe ? fată foarte frumoasă îmbrăcată
curau şi îşi legănau pruncii în dăţi şi privind ore întregi cum < tot în alb, care îi zise:
braţe, numai împărăteasa Gherghina răsare şi apune Soarele, aşa de } — Tu îţi vei ajunge scopul
era foarte tristă, pentru-că nu tare i-a plăcut acesta, că în urma l tău, dar’ lung timp acolo nu?’ţi
avea nici un prunc pe care să-’l urmelor s’a îndrăgit de dînsul. < este îngăduit se stai... Multă plă­
strângă şi ea în braţe şi să-’l După-ce s’a îndrăgit, numai \ cere nu vei gustai
dezmierde. era nici o plăcere pentru ea pe ? Şi cum rosti fata cea fru­
Eată însă că într’o noapte, acest păment, şi prin urmare în- ( moasă cuvintele acestea, îndată
după petrecerea avută i-s’a arătat tr’o bună dimineaţă îşi propusă ( s’a făcut un pod peste apa cea
împăratului Titus o babă bătrână să călătorească spre Soare, să ( mare, pe care a trecut fata de
în vis, care i-a spus următoarele: afle palatul lui şi apoi câtva fi < împărat de cealaltă parte-
— înălţate împărate! nu te şi-a trăi să nu se mai despărţească \ După-ce a trecut acuma fata
supăra, ci te bucură, căci împără­ de dînsul. de împărat apa aceea, a călătorit
teasa Gherghina va naşte de Ca o copilă bună a spus < earăşi mai departe şi s’a dus, s'a
bună-samă un prunc numai dacă această dorinţă a sa şi maicii <! tot dus, până-ce a ajuns la o
va merge la pârîul care curge sale. Dar’ maică-sa n’a voit s’o < babă bătrână, care păştea un
prin pădurea cea verde dela capă­ lase nicăieri. Ea a spus apoi şi-< cârd de gâşte.
tul împărăţiei tale şi va bea apă împăratului dorinţa şa, dar’ nici < Baba, curioasă ca toate
din tr’nsul. el n’a voit s’o lase nicăieri să se < babele, cum a văzut-o. îndată i
împăratul trezindu-se din ducă, pentru-că amendoi o iubeau j întrebat-o de unde vine şi încotrc
somn şi-a însemnat foarte bine foarte tare, şi nu ştiau ce ar fi < se duce?
cuvintele babei, şi cum s’a zărit lăcut de scârbă, dacă unica lor \ Fata împăratului, răspunzân