Page 3 - Bunul_Econom_1901_22
P. 3
Nr. 22 ,_____________ _ __________BUNUL ECONOM__________ _ _____________ ; Pag- 3
%
comitetului I. Mihaiu despre foloasele de seminţe agronomice, a fost executat Vara numită şi dl I. Fleşeriu cu gră
introducerii plantelor de nutreţ, ca tri pe lângă o deosebită interesare din dina de pomi din Romos. Comitetul
foiul şi luţerna în economie, apoi eco partea membrilor. Anul trecut a fost Reuniunii după cercetările făcute şi
nomul Reuniunii C. Baicu despre lucră un an, în care seminţele agronomice, convins că numiţii membri merită în-
rile mai strict necesare în primăvară îndeosebi sămânţa de trifoi şi lucernă, curagiare, vă propune premiarea acestor
în grădinile de pomi. Prelegerile au fost erau foarte scumpe, aproape duplu de 3 membri ai sei pentru progresele în
ascultate de numeroşi economi şi în scumpe ca în ani normali. Comitetul ale pomâritului în anul trecut.
presenţa mai multor membri ai comi nostru dorind, ca membrii Reuniunii nu La premiile pentru viţeluşe de
tetului. numai se nu se de-a napoi în acest ah Pinzgau, cu părere de rău vă raportăm,
2. In Balom ir, la 10 Februarie, scump dela procurarea de seminţe de că nu s’a înstintat nici un membru.
>
»
deschisă fiind prelegerea prin secreta plante nobile, ci chiar se se îmbărbă * (Va urma).
rul Reuniunii Ioan Moţa, şi prelegend teze cât mai mulţi a le sămăna, a Raportul general, în nr. viitor mai
membrii corn. I. Mihaiu despre plantele hotărît, a veni membrilor sei în ajutor
departe.
de nutreţ, ear’ N. Mihăilă despre fo în mod simţit la procurarea setninţelor, După-ce secretarul a cetit raportul,
loasele ţinerii vitelor şi a străduinţelor dându-le seminţele chiar sub fireţul de dl paroch gr.-cat. Ioan Văidean a făcut
de a le îmbunătăţi soiul. cum părare şi diterinţa suplinindu-o din îndată propunere, că de vreme ce ra
3. In Romoşel, la 25 Febr., con mijloacele ce-’i stau la disposiţie. portul scoate la iveală, ceea-ce s’a afir
ducând prelegerea preş. Dr. Mihu. Au Vestindu-se aceasta, peste 100 de mat şi în cuvântul de deschidere, că
preles D. David despre cultivarea viiei membri au alergat şi s’au adresat Reu cele mai importante lucrări ale Reu
stăruind asupra lucrărilor cam necu niunii, de aproape şi de departe, ca să niunii în primul ei an, au fost puse la
noscute la poporul nostru: a altoirii le dee, respective se le trimiţă, seminţe.
cale de preşedintele Reuniunii Dr. Mihu
viiei în locul botăşitului, şi a stropirii Şi s’au împărţit prin Reuniune:
şi cu a lui conlucrare realisâte: aduna
contra peronosporei, apoi economul Reu 863 klgrm. sămânţă de triloiu; rea generală, "în semn de recunoştinţă
niunii C. Baicu despre pom ărit, com 177 kg. lueernă franceză, să-i trimită merituosului preşedinte o
bătând mai ales răul obiceiu de a pune 57 kg. napi de nutreţ, şi telegramă de aici, salutându-1 la băile
pomii prea deşi şi a-i lăsa apoi negri- 5 kg. iarbă italiană. la cari petrece de present. Propunerea
jiţi, ca copiii şi oamenii nepeptănaţi şi Pentru aceste seminţe Reuniunea a fost primită unanim şi cu însufleţire.
nespălaţi în veci; în sfîrşit secretarul
a încassat dela membri 1163 cor. 22 fii., S ’a trimis dlui Dr. Mihu următoarea te
Reuniunii I. Moţa a preles despre în- ear’ preţul lor de cumpărare fiind legramă :
sâmnătatea însoţirii economilor între
1486 cor. 90 fii., diferinţa de 323 cor. „Prim a adunare gen erală a „Reu
sine pentru procurarea de unelte şi ma 68 fii. a suplinit-o Reuniunea din al
şini economice sau pentru valorarea mai seu, ca ajutor dat membrilor sei la niunii Econom ice“ întrunită în Romos,
bună a productelor lor economice. procurarea de seminţe. îşi aduce cu recunoştinţă am inte de
D- Ta şi- T i trim ite salutul ei. Se trăiţii“
4. In Şibot, la 4 Martie, fiind Aci cu plăcere facem amintire
present preşedintele Reuniunii Dr. Mihu, de preţiosul sprigin ce l’a dat Reuniu S’a cetit apoi raportul cassarului,
din care a reeşit, că Reuniunea riu a
şi ţinând prelegeri despre plantele de nii noastre comerciantul român Ioan I.
nutreţ I. Mihaiu şi despre stropitul viiei Vulcu din Orăştie, care a vîndut Reu cheltuit peste atâta cât i-a stat Ia în
D. David. niunii seminţele cu un preţ aşa de mic, demână spre cheltuire. A avut anume
5. In Vinerea, la 18 Martie, fiind cum nu să putea găsi nicăiri la aceste disponibile cor. 2617 75, şi a cheltuit
prelegerea introdusă şi presidiată de seminţe, jertfind însuşi din interesele 2556'32, deci a mai rămas un excedent
Dr. Mihu, ear’ ca prelegetori I. Mihaiu, sale pentru Reuniunea noastră. de cor. 61'43, de unde cu o cale reese,
D. David şi I. Moţa. 111. Pentru a stîrni emulaţiunea că a fost o minciună îndrăsneaţă vorba
6. In B alşa, la 28 Martie, prele- (întrecerea) între membrii Reuniunii, în pe care o foaie o dăduse în vileag, că
gând I. Mihaiu şi I. Moţa. cultivarea pom ilor şi în îm bunătăţirea d. e. cu »Bunul Econom« acuşi să va
7. In Turdaş, la 8 Aprilie, pre- soiului de vite, comitetul a fixat şi a ajunge să se mânce tot fondul pe care
legând I. Moţa şi C. Baicu. publicat că va da 2 premii de câte »Ardeleana« l’a format pentru »Reu-
niunea Economică«. Coperind şi perde-
Peste tot locul prelegătorii s’au 10 cor. în aur acelor membri ai sei,
rea dela »B. Econom«, totuşi rămâne
silit a face cunoscut poporului nostru cari vor dovedi că au pus de nou în
un escedent Socotelile au fost apro
plugar lucruri nouâ descoperite de ştiinţă grădinile lor în primăvara a. 1900, peste
bate de adunare şi cassarului, ca şi co
în economie şi practisate deja cu folos 50 altoi, 1 premiu de 10 cor. în aur
mitetului, s’a dat absolutorul pentru
la popoare mai înaintate. Şi cu bucurie acelui membru, care va dovedi mai bun
anul de gestiune asupra căruia s’a ra
vâ raportăm, că poporul peste tot lo spor în vre-o grădină de pomi, fie
portat.
cul s’a arătat cu deosebit interes şi s’a acelea proprie, fie publică, şi 5 premii
bucurat de eşirea comitetului nostru de câte 20 cor. pentru cei-ce îşi vor S ’a presintat proiectul de budget
în mijlocul lui, şi se arăta aplicat a aduce câte o viţeluşă de soiu curat pe anul de faţă, şi s’a primit de adunare.
încerca şi a urma şi el după poveţele Pinzgau. Secretarul I. Moţa a arătat apoi
date. Sute de economi erau ascultători S’au înştiinţat la primele 2 premii ce însămnătate au exposiţiile de vite:
peste tot locul. membrii Const. Viorel din Şibot şi N. de a împintena poporul la întrecere în
H . Punctul al doilea al progra Stefănescu din Şibişel, că au pus peste ţinerea de vite frumoase şi de soiu ales,
mului de lucru al Reuniunii, procurarea 50 altoi de nou în grădini în primă- şi spune că »Ardeleana« a dat anul
