Page 4 - Bunul_Econom_1901_22
P. 4
Pag. 4__________________________ ____ BUNUL ECONOM Nr. 22
trecut din venitul seu curat 220 cor', de Blaga, —- şi preşedintele a declarat răcit de sine (8 săptămâni). Dacă fânul,
la «Reuniunea Economică* ca arangiând adunarea de închisă, în mijloc de fru înfierbântat ori-cât de tare în clae, fam
o exposiţie de vite pentru comunele moasă însufleţire. împrăştia, el se strică cu desevîrşire.
vecine, se împartă aceşti bani ca premii S ’au înscris îndată 28 membrii noi Nu isbuteşte gătirea fânului brunet,
celor-ce vor aduce la exposiţie vite la Reuniune solvind 51 cor. dacă la punerea în clae a fost prea
de soiu mai bun, mai curat şi mai bine verde ori plin de apă sau de rouă. In
grijite. Pune în discuţie întrebarea când Concertul. astfel de împregiurări înferbântarea trece
crede adunarea că ar fi mai bine să peste 80° C. şi cu chipul acesta fânul
se ţie exposiţia, acum în curând cum arde şi se preface în cărbuni. In această
După pausă de vre-o V2 oră dela
s’a gândit comitetul, ori mai târziu. stare se poate întrebuinţa numai ca
adunare, ne-am adunat cu toţii, oaspeţii
Toţi au fost de părere se se amâne gunoi u
şi inteliginţa din loc şi o parte de popor,
mai spre toamnă, prin Septemvrie— Din grămadă, fânul brunet se taie
în sala şcoalei, unde corul mixt local
Octomvrie. Aşa a rămas. Comitetul să cu un cuţit bine agerit sau cu o coasă.
s’a produs cu concertul a) cărui program
aleagă pe atunci terminul. Când gătirea fânului brunet isbu
l-am publicat în numărul trecut. Din
De vreme-ce cassarul ales de adu teşte, el are un gust şi miros plăcut,
cor fac parte fete şi neveste din sat,
narea generală constituantă, dl P. Belei, vitele îl mânâcă cu plăcere şi le prieşte.
cum şi d-nele Dubleş, Basarabă şi Safta,
a abzis de acest post în curend după
apoi juni şi bărbaţi, sub conducerea
alegere, lipsindu-i timpul fisic pentru
dlui înv. Safta. Spre lauda atât a mem
lucrare, adunarea presentâ a ales de
brilor corului cât şi a zelosului lor con ' Qptikzza zucjăciunii.
cassar al Reuniunii pe dl Valeriu Or-
ducător, mărturisim, că am rămas pe
bonaş, care a împlinit şi până aci agen — întâm plare adevârată, povestită de mama. —
deplin mulţumiţi, surprinşi chiar, de suc
dele de cassar în mod provisor.
cesul frumos cu care au executat punc
Ear’ în comitetul Reuniunii, în lo E noapte. Stradele Capitalei s’au
tele corale ale programului. Unele au
cul dlui Dr. A. Munteanu, care fusese liniştit de tot. Oraşul pare cufundat în-
trebuit chiar repetate. Au plăcut si au
ales în adunarea de constituire, dar’ tr’un somn adânc.
fost viu aplaudaţi dnii Safta, Basarabă,
dup’aceea nu s’a înscris de membru al Dar’ colo, la o fereastră, se ză
I. Vaidean şi C. Popescu, în punctele
Reuniunii, deci nefiind membru nici în
de cvartet. Peste tot concertul a reuşit reşte încă lumină. Ear’ înăuntru, pe
comitet nu mai poate figura, a fost un pat cu aşternuturile albe, zace dus,
bine, şi a avut şi resultat material sufi
ales dl D r. St. E rdelyi.
cient, s’au încassat vre-o 60 cor. cu ochii pe jumătate închişi şi cu bu
Secretarul I. Moţa a ţinut apoi o zele arse de fierbinţeală, un copilaş mic
prelegere despre însămnătatea însoţiri Pe inserate noi cei din afară ne-am 1 ca de un an şi jumătate.
lor, adecă a unirii puterilor economilor întors spre casă cu plăcute impresiuni, Mama, îndurerată, veghează la capul
între sine, în tovărăşii economice, în ear’ în comună s’a încins jocul vesel, la lui, gândindu-se cât de fericită era ea
soţiri, reuniuni, dovedind cu pilde po care a luat parte poporul cu inteliginţa înainte de-a i-se îmbolnăvi copilul, şi
trivite marele folos al însoţirii în eco (şi unii oaspeţi ce au rămas), până în cum de atunci toată fericirea ei a pierit.
nomie. îndeamnă şi pe Romosani a să zorile zilei următoare. Au trecut săptămâni, decând ea
constitui cât mai în grabă în felurite stă ziua şi noaptea, fără să se mişte de
tovărăşii economice. Prelegerea a fost lângă odorul ei, căruia îi merge din zi
bine primită şi prelegătorul aclamat. A g r i c u l t u r a în zi mai rău, şi care poate că în cu
După o scurtă explicaţie a însăm- rând va părăsi această lume.
nătăţii pomăritului, s’au împărţit pre Gătim nutreţului brunet. Doctorul, care vine mereu şi se
miile de câte 10 cor. în aur celor pro Pe timp ploios, când fânul nu se duce fără să-i dea de leac, nu i-a spus
puşi în raportul comitetului, dlor N. poate usca îndeajuns, se găteşte nutreţ aceasta, dar’ ea a înţeles din privirile
Stefănesc (Sibişel), C. Viorel (Şibot) şi brunet. Spre acest sfîrşit fânul de jumă lui, a simtit cu inima ei de mamă.
I. Fleşeriu (Romos), ca unora ce au tate uscat se pune grămadă şi se calcă La acest gând, mâhnită mamă se
dat mai viu ascultare apelului Reuniunii bărbăteşte şi de-o potrivă dela mijloc înfioră. Cum să se despartă de copilul
de a cultiva cu zel pomăritul. înspre margini. Nu sunt prea mulţi nici ei, pe care-1 iubeşte atât de mult şi
Fiind la ordinea zilei eventuale 10— 15 oameni pentru sevîrşirea aces fără de care n’ar putea trăi nici o clipă ?...
propuneri, dl preot I. Văidean din Ro tei îndesări. Grămada se face până la — Nu, nici odată! Nici odată!...
mos, a propus, ca să se îndrume co 5 metri înălţime şi deasupra se aşează isbucneşte ea în plâns.
mitetul a studia causa cumpărării unei un strat gros de paie. După 4 — 8 zile Doamne, Dumnezeule!... Maica Dom
maşini de treerat cu vapor, care să fie fenul lăsat nemişcat în grămadă se în nului!... Numai în tine mai am nădejde.
pusă la disposiţia satelor, căci va renta călzeşte şi asudă. El se încălzeşte apoi Numai dela tine mai aştept ajutor!...
sigur bine. Propunerea s’a transpus co treptat. Dospirea aceasta ţine 4— 6 Nu mă lăsa!... Si tu ai avut un fiu!...
1
mitetului spre studiare. săptămâni. De aici încolo începe a se Şi tu, când ţi-ai văzut fiul pe cruce,
S ’au ales apoi doi membrii verifi- răci şi la 8 săptămâni, de când s’a pus luptând cu chinurile morţii, ai fost sfâ
cători ai procesului verbal al adunării, clae, el e numai bun de dat la vite. şiată de durerea, care sfâşie azi inima
d-nii Nicolau Vlad şi Iosif Orbonaş. E neapărat de lipsă ca grămada mea... Nu mă lăsa Maica Domnului!...
S ’au împărţit apoi între economii să fie îndesată cât mai bine şi să nu Nu mă lăsa!...
presenţi 25 broşurele »Dupâ comasare* se mişte de loc până când fânul s’a Astfel se rugă ea vreme îndelun-