Page 9 - Bunul_Econom_1901_22

ADAUS LITERAR LA „BUNUL ECONOM11. Anul I. Nr. 22.

{ )
Pe jumătate de an . . .1 cor. ) Oxăştie, 2 6 Maiu V. 1901. ^ Pe un an întreg . . . . 2 cor.

T R E I P A S E R I { tuna fiica lui Joe. care avea în CÂND NE-AU DESPĂRŢIT..
*> Roma mai multe temple decât
Am spus Şoimului: „Porneşte j toate celelalte divinităţi la un loc.
„Peste câmpuri neumblate
S La fiecare cinci ani, în Când ne-au despărţit, iubit-o.
„Floarea dragostei de-mi cată**. Intrigile duşmăneşti,
Mi-a respuns: — „E prea departe11! ) Grecia, erau jocurile Olympice,
S consacrate lui Joe, Olympicul, Eu m’am dus la vrăjitoare
Am spus Aquilei: „Ajută-mi! î suveranul zeilor, pe care Grecii Ca să ştiu de mă iubeşti,
„Focul slânt care-a apus
„Sboarâ ’n cer şi mi-’l răpeşte11. i îl adorau sub numele de Zeus şi' Şi-am rugat-o ’n cărţi se vadă
Mi-a respuns: — „Este prea sus“! ) Romanii sub numele de Zeus De mai am ori nu noroc,
) pater. Şi să-’mi cate ’n bobi si ’n palmă,
Şi-am spus Vulturului: „Rupe-mi < Jocurile Olympice ţinea cinci
„Inima cu dor pustiu } zile, Şi să-’mi spue din gheoc.
„Şi mă vindecă de chinuri**. ) Luptătorilor Ii-s.e oferea cinci Vrăjitoarea, iscusită,
Mi-a răspuns: ,,E prea târziu!**
) jocuri: saltul, alegerea, discul, Par’că m’a ’nţeles ce vreau,
loan N. Roman.
) aruncarea cu suliţa şi lupta dreaptă; Căci mi-a spus atâtea lucruri
j acolo veniau şi poeţii, scriitorii, Toate după placul meu —
Legendele lunilor. ) artiştii se-’şi facă cunoscute ope-
Par’că Ie cetea din carte:
[ rele lor. Regii cei mai puternici
Iunie. Dragoste, noroc... minunii
) veneau acolo să-’şi dispute pre- Eară eu credeam în toată
Românii închinaseră luna > miile.
Claia ceea de minciuni.
lui Iunie zeiţei Junona, nevasta ’ Triumfătorii primeau cunune;
lui Joe şi mama lui Vulcan, lui ! numele lor erau înscrise în re- Azi... îmi pare rău, iubito,
Hebe şi lui Martie, ! gistrele publice. Oraşele din care îndărăt decât in cale,
Grecii adorau pe Junona ! erau originari le ridicau statue de Şi de farmecele babei
sub numele de Hebe; ea perso­ \ de marmoră ori de bronz. Şi de farmecele tale.
nifica căsătoria. Cultul ei era ce­ ! — Iunie mai uscat decât umed, [ Vrăjitoare amendoue, —
lebrat cu cea mai mare strălucire ! umple buţile cu vin bun. Oamenii j Dar’ cu ce-am rămas eu oare ?
în Sparta, în Mycene, în Argos. şi vântul de Iunie curend se \ Cu nimic! — doar’ cu credinţa:
Un templu al Iunonei, numit schimbă. Iunie umed şi rece, strică | „Se nu crezi în vrăjitoare 1“
heroeum, situat în valea muntelui întreg anul. Călătoria furnicilor [
Eubeu, între Argos şi Mycene, vesteşte timp bun." Omidele multe |
trecea drept una din capdoperile sunt semn de vin şi grâu mult. i C I O C Â R L I A
artei greceşti. La fiecare cinci ani Săritul peştilor vesteşte furtună.
se celebra în onoarea ei jocuri De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna )
numite Here, în care biruitorul viitoare are să fie uşoară, la din ) (Uurmare fine.)
nrimea o pavăză şi o cunună de contră grea. Bureţii porceşti ne ) Iii.
nyrt. spun capătul, ceilalţi începutul )
In ziua de 24 Iunie, ziua iernei viitoare cum are să fie. ) A doua legendă a Ciocârliei,
iolstiţiului de vară, se serba For- tot din Bucovina, sună astfel: