Page 2 - Bunul_Econom_1901_23
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 23
s ■
prin Reuniune, lucru ce s’a şi dobândit; la foaia Reuniunii, să se pună temeiu se raportează aci, în fine să stabilească
In şed. 2. (3 Dec. 1899) s’au in unei biblioteci a, foilor, de care nu budgetul anului curent şi a celui viitor.
stituit 2 comisiuni ale comitetului, avem nici una în Orăşţie. In scopul Orăştie, în Ianuarie 1001.
anume comisia* pentru maşini agricole cuprinderii lor, cum şi a altor cărţi şi Comitetul Meuniunii.
şi comisia pentru seminţe economice, acte a Reun. să se procure un dulap
Raportul acesta a fost primit cu
fiecare din câte 3 membri, cari, obve- anume. S’a făcut.
nind vre-o cerere ori vre-o trebuinţă, In şed. 8. (6 April) s’a decis eda plăcere de adunare şi ea a dat unanim
se le resolve îndată după cea mai bună rea unei Biblioteci economice zise „Bibi. aprobarea lucrărilor comitetului, absolu
a lor chibzuială, şi ţâră a aştepta până Bun. Econ.“, făcându-să începutul cu toriu, şia primit propunerile făcute de
la întrunirea comitetului. broşura „După comasare" de I. Blaga. comitet în firul raportului seu.
In şed. 3. (8 Dec.) s’a hotărît In şed. 9. (27 Oct.) s’a decis pro
edarea foii „Bunul Econom", ca organ curarea unei maşini de sămănat. S’a
de publicitate al Reuniunii. decis cererea de altoi cu preţ redus Reuniune agricolă română
In şed. a 5-a (20 Ian. 1901) dela min. de agric. pentru a să împărţi în comitatul Braşovului.
preşed. a presinsat scrisoarea Direcţiu în primăvară membrilor. S’a exmis se i
nii institutului „Ardelena", prin care cretarul Reun. la expos. de vite a *„R.
pune la disposiţia Reuniunii fundaţiu- r. agri. din c. Sib." la Mercurea pentru In «Gazeta Transilvaniei# dela 2
nea sa, care cu cuota de pe 1899 e studiu. Iunie n. cetim următoarele asupra înfiin
deja de 5000 cor. şi interesele curente, In şed. 10. (10 Dec.) s’a decis ţării unei Reuniuni agricole, despre care
şi care să va dota an de an cu 1000 arangearea unei exposiţii de vite în am pomenit în numărul trecut:
cor. până va fi de 10.000 cor. Libelul anul 1901; s’a primit cererea măestri- Dumineca trecută s’a ţinut într’una
fundaţiunii e predat Comitetului Reu lor români din loc de a fi primiţi în din încăperile gimnasiului român din
niunii. sinul Reuniunii cu oare-care organisaţie loc adunarea generală ordinară a des
In şed. asta s’a decretat, că afară mult puţin autonomă. părţământului I. (Braşov) al »Asociaţiunii«.
de capitalul fundaţiunii „Ardeleana" se Precum să vede din acest extras, In adunarea de Duminecă, în afară
fie neatingibili şi banii incurşi ca taxe aproape în fiecare şed. a comitetului de aceea, că s’a arătat resultatul lucrării
dela m. fundatori şi pe vieaţă ai Reun. s’au arangeat şi decis lucruri de impor despărţământului şi a comitetului cer-
Tot atunci s’au pus premiile pentru tanţă pentru vieaţa Reuniunii noastre, cual în timp de un an, s’a pus în des-
pomărit şi îmbunătăţirea soiului de şi aproape toate s’au executat în chip batere şi o ceşti une de cea mai mare
vite. S’a hotărît cumpărarea seminţelor. norocos şi demn pentru Reuniune. însâmnătate pentru bunăstarea şi înain
In şed. 6. (8 Febr.) s’a hotărît In urma acestora, alăturând aci tarea agricultorilor noştri din comitatul
procurarea maşinilor agricole grapa şi raţipciniile speciale ale cassarului, cum Braşovului, aşi putea zice chiar o ces-
ghilăul de fenaţe. şi inventarul despre averea mobilă a tiune arzătoare: aceea a înfiinţării unei
In şed. 7. (3 Martie) s’a hotărît Reuniunii, rugăm on. adun. gen. a da Reuniuni agricole române pe teritoriul
ca prin compactarea ziarelor şi foilor aprobare lucrărilor comitetului şi abso despărţământului.
literare şi economice ce vin în schimb lutoriu pe periodul de timp despre care După-ce s’a trecut peste punctele
F O I Ţ A şi cu gospodăria lui să ajungă salahor măsurătoarea cea de-acum doi ani ca
la cărâmidărie, ca ţiganii. D’apoi Niţă să ne mai ia din imaş, din dreptul
Cireş şi Gavrilă Bolea?... nostru. Dar’ să nu ne lăsăm! Când o
I N D U R A R E
— Şi moş Mitroi, adaogă sfiicioasă fi aşa ceva, să fim cu toţii în păr, şi
— NUVELĂ —
Irina. să nu lăsăm să ne mute hotaru.
(Urmare) — Ei, şi Mitroi, cum spuse şi Tot ascultând, când pe Şerban,
— Apoi, nu ştim noi, Şerbane. fata, şi câţi alţii! că numai ştim nimic când pe Sandu, Irina prinse de veste
Da ce crezi! El vrea să ne încurce de urma lor. Şi-au luat săracii lumea în că a ajuns în dreptu casei lor. Mama
tot mai rău. Că-i om fără frica lui cap; nu-i mai vedem prin sat. Cine Zoiţa îi făcu semn, de pe prispă, să
D-zeu! Că noi am fost tot buni şi în ştie pe unde-or mai fi! Iacă la unii vie acasă. Nu-i venea se se despartă
găduitori cu el şi tot ce-am avut pe le-au rămas copiii plângând pe la uşile de ei. Simţia în sufletul ei nu atâta
suflet i-am tăinuit; da el, ca un om oamenilor. ură în contra celui pe care moş Şer
fără de inimă a tot căutat se ne gâtue — Aşa e! Sandule, zicea Şerban. ban îl blăstema, ci o durere neînţeleasă
şi se ne ia şi bucăţica copiilor din Da dreptatea lui D-zeu e mare. O să-l şi un dor de-a vedea îndeplinindu-se
gură, Par’că nu-i mai ajunge atâta amar trăsnească odată Cel de sus! Noi nu dreptatea pe care tot satul o cerea.
de pământ cât îl are! Când o muri, ne vom lăsa; vom lupta până la moarte. — Ce tot te bagi, Irino, în sufletul
tot doi coţi de păment o să-’i ajungă Se ştie şi copiii nostrii, că dreptatea e oamenilor bătrâni, zicea mama Zoiţa.
şi lui pentru groapă! Om fără frica lui cu noi. Dacă ear’ o încerca cu judecata, Ia vezi mai bine de pune de mămăligă.
D-zeu. Cum zisei adinioare, Şerbane, noi să mergem şi se ţinem la dreptu Irina nu răspunse nimic. In gân
pe Ion Moţăţeanu, ştii tatu lui George, nostru. Iacă, oameni buni, îmi umblă dul ei zicea: dac’ar fi auzit şi mama
el l’a băgat în păment. Apoi Manole într’una prin gând că el ear’ s’a dus cât de frumos grăia moş Şerban.
Rotaru n’a rămas pe drumuri şi cu o pe la Galaţi, să mai învîrtească şuru- — Ei, ştiu eu, zicea mama Zoiţa.
casă de copii? Auzi! om cu pămentu băria cu judecata; că vrea să strice Şerban e un om vrednic; ne apără el.
