Page 3 - Bunul_Econom_1901_23
P. 3
Nr. 23 BUNUL ECONOM __________________ Pag- 3
programului referitoare strict la afacerile cât s’ar putea face şi cum poporul nos unanim pentru înfiinţarea Reuniunei
desp. »Asociaţiunei«, dl preşedinte An- tru ar da înainte în toate privinţele, agricole şi decide, ca la membrii din
dreiu Bârseanu desfăşură scopul înfiin- dacă şi-ar cultiva pământul mai raţional, comitetul despărţământului „Asociaţiunei“
ţărei unei Reuniuni agricole pe teritoriul dacă ar pune mai mare temeiu şi preţ să se adaugă persoane din afară, pre
despărţământului, aduce la cunoştinţa pe legumărit, pomărit, stupărit, în fine oţi şi învăţători din comunele de pe
adunării,■ că membrul din comitet dl C. pe toate ramurile ce cad în sfera eco teritorul despărţământului, cari împre
A iscr a fost însărcinat se facă un raport nomiei. Nu-şi uită nici de meseriaşi, ună cu comitetul să pregătească un
asupra obiectului, şi declară discusiunea cari, zise, dacă-i creăm şi avem, trebue proiect de statute şi cât mai curând
de deschisă. să-i şi susţinem prin sprijinul, ce avem să convoace o adunare de constituire.
Invitat fiind a-şi ceti raportul, dl şâ li-1 dăm, ca se nu cadă jertfă a con Dl I. Lengeru exprimă dorinţa,ca
A iser face o expunere amănunţită. In curenţei şi producţiunei fabricelor şi preoţii să se îngrijească a aduce cu sine
partea introductivă a raportului săut atelierelor celor mari. Face la urmă oameni din popor la adunarea de con
lucrat cu conştienţi ositate şi claritate propunerea, ca comitetul se fie însărci stituire, ca astfel ea să fie cât mai bi
se arată marea însămnătate a Reuniuni nat a convoca o adunare generală de ne cercetată şi poporul să aibă ocasi-
lor agricole; stărueşte apoi ăsupra sco fruntaşi economi, care se ia măsurile une a se convinge de însămnătatea Reu
pului salutar, ce-1 urmăresc ele şi indică de lipsă pentru înfiinţarea Reuniunii. niunei dorită de toţi.
şi mijloacele prin cari s’ar putea înfiin Preşed. A. Bârseanu e de părere Cu aceasta discuţiunea se închide.
ţa, precum şi folosul netăgăduit, ce l-ar se se fixeze ordinea desbaterei şi pune
Păcat, că adunarea a fost slab
aduce agricultorilor noştri români din trei cestiuni; 1) dacă se simte trebuin
cercetată şi că au lipsit dela ea oameni
ţaia Bersei înfiinţarea unei astfel de ţa înfiinţării reuniunei; 2) cum ar fi
din popor, ear’ din inteligenţa noastră
Reuniuni. mai practic a se înfiinţa, şi 3) se se
locală au participat numai foarte puţini.
Raportul dlui Aiser, primit cu vii constate, dacă se află persoane, anume,
aplause de adunare, fu completat printr’o cari să fie însărcinate cu lucrul acesta,
expunere verbală, ce a făcut-o secreta ori-că afacerea se lasă în sarcina
rul comitetului dl Nic. Bogdan, care comitetului ? Ş t ir i d e t o t f e l u l
într’o călătorie a sa la Sibiiu s’a pus Vorbesc rând pe rând dnii I.
în contact cu bărbaţii din fruntea Reu Lengeru, preoţii Rom. Verzea, Broşu Starea sămănăturilor pe la
niunii agricole române sibiiene, dela si Micu si în fine dl director V. Onitiu 1 noi e din cele mai dătătoare de nădejde.
>
*
>
cari şi-a luat informaţiuni asupra paşilor Toţi aceşti vorbitori susţin necesi- I Grânele sunt peste tot locul frumoase,
>
i
3
>
de făcut şi a modului cum s’a procedat tatea înfiinţării Reuniunii agricole, care j cucuruzele înaintează si- ele mulţumitor,
la Sibiiu cu înfiinţarea Reuniunii de ar fi o adevărată binefacere pentru po- sunt la săpatul întâi. Timpul, cu ploi
acolo. poraţiunea română din comitatul Bra liniştite apoi ear’ frumos, ajută deşvol-
Preşedintele a dat apoi cuvântul şovului. tarea viuă â vegetaţiei. Din România
î
dlui protopop Bartoîomeiu Baiulescu. După viua discuţiune la care au asemenea ştiri de bunăstare a sămănă
D-sa vorbeşte la cestiunea aceasta şi mai luat paete şi d-ui-i N. Petra-Petrescu turilor.
ceteşte o disertaţie instructivă, arătând şi I. C. Panţus adunarea se declară
Că dacă n’ar fi fost el, ehe! tot satul mână, ear’ ea se duse în cămara de se împrăştiau tăcuţi şi singuratici care
încăpea pe mânile.... alături. Cu capu răzimat pe lada ei de pe unde aveau treabă.
— Da tata de ce s’a băgat vizi zestre, Irina plângea cu hohot.... Obo Irina, cu ochii umflaţi de somn si
j
»
tiu la el ? Arde-l-ar focul de grec! Nu sită de plâns şi de chin adormi aşa de plâns, eşia pe poartă cu un căuş
ştii, mamă, ce spunea moş Şerban de el. îmbrăcată. Nu s’a mai deşteptat până cu grăunţe de păpuşoiu la supţioară,
— Apoi de ce să se bage! Iacă a doua zi. spunând mă-sei că se duce la alde Gher
*
s’o băgat. Nu-1 ştii pe tată-tău cum e? * * ghina să rîşnească. In drum, nu putu
— înaintea vetrii, păzînd ceaunul A doua zi, mamele, nevestele şi să nu-şi arunce ochii înspre partea în
cu mămăligă, Irina începu se plângă. fetele nu se mai puteau astâmpăra pe care plecase Gheorghe. Trebue se fie
Auzise şi simţise prea multe în ziua acasă. Se duceau într’una unele pe la j departe acu, gândea ea. Ce-o fi acolo,
aceea. Cu gândul la George, care ple altele ca să-’şi mai omoare necazu. In j la Galaţi ? Tata spunea că e frumos.
case şi la cele-ce auzise din gura lui toată săptămâna aceea, nu s’a ales ni Tot mergând şi gândind aşa, tresări.
moş Şerban, simţia un fel de durere şi mic de treaba lor. De se puneau la Auzi o descărcătură de puşcă. Ochii
de nelinişte, care îi îneca sufletul. răsboiu, iţele se încurcau; dacă raţele i-se întoarse înspre partea de unde ve
— Da ce, ai înebunit, fă Irino, de şi purceii mai obraznici năvăliau în nea sgomotul şi zări, pe coasta dealului
plângi atâta? Lasă că o se se întoarcă tindă, cerând de mâncare, eşiau cu din faţă, curtea boerească. Uitase de
el. Şi ce ? Par’că nu mai sunt flăcăi picioarele rupte. Oala cu fiertură dedea Gheorghe. Faţa şi vorbele lui moş Şer
în sat? într’una în toc : şi până să se întoarcă ban îi reveneau în minte; şi cu cât
Vorbele me-sei o întărită şi mai dela fântână trecea un ceas, că stăteau, privea înspre curtea boerească, cu atât
tare. Plângea cu sughiţ. în mijlocul drumului cu cofele lângă o durere neînţeleasă şi o desnădejde
— Fugi de aici, nebuno! du-te în ele, tot văitându-se şi căinându-se una păreau că-i tae picioarele. întoarse ca
cămară, dacă vrei să te boceşti! pe alta. pul cu groază, plecând înspre casa
Mama Zoita îi smuci făcăletul din Oamenii, mai tari de înger ca ele, Gherghinei.
