Page 4 - Bunul_Econom_1901_23
P. 4
Pag. 4 B UNUL ECONOM Nr. 23
Falsificatori de bani în Orăş- trei ţări, au fost conduse de colonelul a dus cu sine oameni, turme de oi, po
tie? Mercuri (în 12 Iun. n.) au fost rus Leontief. Alianţa s’a făcut sub aus duri şi tot ce i-a stat în cale. Sămă-
arestaţi în Orâştie Onică Ţiganu, cu piciile Rusiei! năturile sunt cu totul nimicite. Pagu
feciorul seu şi femeea, pentru-că au bele sunt nespus de mari.
fost denunţaţi de cineva la gendarmerie, Furtuni. Din Oradea-mare se
că ar fi fabricând bani, anume „taleri** scrie »Gâzetei«, că Dumineca trecută o Muştele columbace. Se scrie
de câte 5 cor; din —L cositor. Până furtună grozavă s’a descărcat asupra din Orşova, că de un timp încoace pe
azi arestaţii tâgăduesc a fi vinovaţi. De comunei Bratca şi împrejurime. Par’câ a c o l o b â n t u e m u ş t e l e c o l u m
present sunt arestaţi la poliţia oraşului. era sfîrşitul lumii: tunete şi fulgere b a c e ! E foarte mare numărul vitelor
I nesfîrşite; după aceasta a urmat o ru omorîte de veninoasele insecte.
Intre Buri şi Englezi se pare pere grozavă de nori, aşa că dinaintea
că se va încheia în curend pace. Soţia torenţilor se refugiau care în cătrău, Roada în Prusia. După un ra
generalului Botha a' fost zilele astea la plini de spaimă, oameni şi animale. port al comisiunei economatului ţării
Londra, cu misiune din partea Burilor- Văile s’au umflat şi apa a noroit co instituită permanent pentru Prusia, să-
Se zice că Englezii vor încheia pace muna pe unele locuri şi la înălţimea mănăturile din anul acesta s’au desvol-
aşa că Burilor li se dă în cele ale lim- unui stat de om. Povoiul a dus cu sine tat în Prusia atât de rău, încât recolta
bei şi în religiune drept deplin deopo şi un copil de cioban ca de 12 ani şi va f i mai slabă ca în alţi ani, produ-
trivă cu Englezilor, şi dreptul de alegă până acum încă n’au dat de el. Apa ducendu-se aproximativ grâu mai puţin
tori. Provinciile ar rămânea însă sub a ruinat case, a stricat poduri şi dru în preţ de 183 milioane, ear’ săcara cu
stăpânire engleză. Zvonurile nu-’s încă muri, aşa încât comunicaţia a fost în 103 milioane. Aşadar’ în ce priveşte
adeverite. treruptă. cerealele pentru pâne, va resulta în to
— Din Sofia, (capitala Bulgariei), tal o perdere de 286 milioane. Cance
Alianţă între Serbia, Bulgaria se scrie, că zilele acestea nişte furtuni larul Biilow a luat deja măsurile de
şi Muntenegru. Convenţia militară bul groaznice au n i m i c i t ţ i n u t u r i î n lipsă pentru a-se îngriji după putinţă
gar o-serbo-muntenegreană, de Care s’a t r egi , pustiind tot ce li-a stat în cale : din partea statului pentru delăturarea
vorbit cu luni înainte, a devenit fapt oameni, animale şi sămănături. Pe ho calamităţii, de care va suferi popora-
împlinit. Mai multe ziare de frunte ru tarul oraşului Sliven fulgerul a omorît tiunea.
j
seşti între cari «Novoie Vremja» anunţă, pe un păstor şi întreaga cireadă de vite,
că încheierea unei federaţiuni militare pe cari le păzea, 230 la număr. La Sarafoff — recunoaşte. Să scrie
în Balcani este lucru iminent. încheierea Plovdio tunetul a lovit în casa unui că arestaţii bulgari au făcut desco
unui ast-fel de alianţe a fost grăbită ţăran, omorînd un bărbat şi o femee. periri sensaţionale despre banditismul
prin convenţia dintre România şi Gre In Vidin fulgerul a lovit în casarma lui Sarafofi şi soţii. Ei au mărturisit fără
cia. Pertractările ce au avut loc în pri pompierilor omorînd doi oameni; în Osiko- nici o codire, că Sarafoff a dat îndru
vinţa aceasta între representanţii celor vitza au fost ploi torenţiale, încât apa mări Bulgarilor din Bucureşti în ce chip
-
Când întră pe poartă, Gherghina a plecat. De acu, când s’o întoarce. Cădea pe gânduri şi se întrista din ce
tocmai eşia cu cofa la apă. Iacă mie mi a venit şi poate o da D-zeu în ce mai tare.
— Da ce eşti aşa buhabă la faţă, să am parte de e l! — Ia lasă, Irino, să rîşnesc eu, îi
fă Irino? — Ce spui Gherghino! Cu cine ? zise veselă Gherghina, că tu nu poţi;
— De! ştiu eu, Gherghino. Mă zici că ţi-e rău.
— Ia cu Radu, ştii, cela dela Pleşa.
doare în coş; şi par’că mi-se îneacă su Gherghina îşi legă tulpanu pe cap
— Ei bată-te! Şi cum s’a făcut ?
fletul. Am venit să răşnesc la voi;nu-i ca nevestele, îşi suflecă mânecile şi se
— Iacă asa! Astă-vară, ştii, m’am
nimeni la rîşniţâ? puse pe rîşnit cântând :
dus pe acolo; am ajutat tuşei Catrinei
— Nu e. Da să cauţi hădăragu...; Frunză verde foi de nuc,
la secere, şi secera şi el pe lanul vecin.
l'arn ascuns în hlujanii din ungherii că Toate fetele se duc
Eu tot cântam aşa secerând şi el se Sub umbră de nuc,
soiului, că băeţii ceia se joacă toată Numai eu nu me mai duc
tot dădea pe lângă bucata unde sece
ziua pe acolo şi o să strice rîşniţa. Mă Sub umbră de nuc....
ram eu. A întrat în vorbă cu mine:
întorc degrabă, Irino, să stăm de vorbă.
ba ca să-i dau bota cu apă, că i-e sete,
Am să-ţi spun ceva. Irina, aşezată jos, pe pragu din uşa
ba să mă întrebe cum e prin sat, pe
Irina, cu o mână pe hădărag şi cu căsoiului o privea, dar’ gândurile îi sbu-
la noi. Ei, şi eu ce să fac! l’am as
cealaltă în poala cu grăunţe, rîşneşte rau departe...
cultat. S’a tot rugat: mai cântă-mi cân-
cam a lene. Se opreşte des să se odih — Ia auzi, mă strigă mama, fă
tecu acela, ba celalalt. I-a plăcut frunză
nească ; mai mult însă cade pe gânduri. Gheorghino; mă duc!
verde foi de nuc, ştii. Şi iaca aşa. Peste
Gherghina fusese în goană la apă, — Tocmai am isprăvit şi eu de
trei teptămâni o să fie logodna. O şă
şi se şi întorsese. rîşnit.
vină cu toţii aici, în sat la noi, vine şi
— Da ce stai aşa pe gânduri, Irina îşi luă căuşul cu făină la sub
tuşa Catrina. Vii şi tu Irino, nu-i aşa ?
Irino ?
ţioară şi plecă, rugând pe Ghergina să-i
— Eh, bată-1 pustia de noroc, fa — Ei da, venim!
spue şi ei tot ce s’o mai întâmpla cu
Gherghino, că n’avui parte de el! Irina, ascultând cu ce bucurie vor-
nunta.
— Aşa e, fă Irino, dacă Gheorghe bia Gherghina, uitase să mai rîşnească. (Va urma).
