Page 5 - Bunul_Econom_1901_23
P. 5

Nr.  23                                 __ _________ BUNUL  ECONOM                 ________________________ Pag-  5

        se  omoare, pe  Regele  Carol. S’a dovedi t      Linia  ferată  prin  pasul  Tur       lui,   Romos,  la  9  Iunie  1901.   In  nu­
        în  urmă,  că  scrisoarea,  care  se  referea   nul-roşu.  Joia  trecută,  în  6  1.  c.,  s’â   mele  corn.  arang.  Ioan  Fleşer.  înv.
        la  acest  plan  infernal,  a  scris’o  însuşi   făcut  legătura între linia ferată din  Tran­
                                                                                                    Nuntă     frumoasă      ţărănească.
        Sarafoff.  Mărturisirile  acestea  au  fost   silvania  cu  linia  ferată  din  România.
                                                                                               Duminecă  în  9  Iunie  n.  a.  c.  a  avut  loc  în
        comunicate  în  Sofia  lui  Sarafoff,  căruia   Astfel  se  aşteaptă  în  curend  ca  aceas­
                                                                                               comuna  Vinerea o  frumoasă  nuntă ţărănească
        i  s’a  arătat  scrisoarea  din  cestiune.   tă  linie  de  mare  importanţă  să  fie  de­
                                                                                               Nepotul  dlui  şl  dnei  I.  de  Orbonaş,  Simion
        La  vederea  ei,  Sarafoff  s’a  făcut  palid   finitiv  deschisă.                     şi-a  serbat  cununia  cu  drăguţa  copilă a  părin­
        ca  moartea  şi  a cerut  timp de  cugetare,                                           telui  Păcurar,  Valeria.  Ca  nănaş  la  actul  cu­
        ca  se  poată  mărturisi  »cinstit«.  E l  re­  Uu  oficer  german decorat  de         nuniei  a  fost  di  protopop  Avram  Păcurar
        cunoscu  în  urmă,  că  cele  mai  multe  Francezi.  Printr’o  decisiune  a  împă­     din  Ilia,  cu  stimata  soţie.  După  actul  divin
                                                                                               săvârşit  de  dl  paroch  Avr.  Păcurar  din  Lan,
        acuse  ridicate  în  contră-i  se  basează   ratului  Germaniei,  se autorisă locotenen­
                                                                                               crăm  s’a   întins  o  masă  bogată  în  casele
        pe  adever,  dar  s’a  scuzat  cu  aceea,  că   tului  conte  de  Soden  să  poarte  crucea   domnului  părinte  din  loc.  Mesenii  pe  lângă
        prin  faptele  lui  a  voit  se  servească  in­  Legiunei  de  onoare  franceze,  care  i-a   multe  şi  frumoase  şi  au  petrecut  bine  până
        teresele  mari  naţionale.  Mărturisirile  lui   fost  acordată  de  câtră  preşedintele  Ră-   în  zori  de  zi.
        Sarafoff  au  provocat  o  mare  panică  în   publicei  franceze,  pentru  serviciile  ex­
        cercurile  din  Sofia.  Sarafoff  acusă  pe   cepţionale,  ce  a  adus  numitul  oficer     Starea  sanitară  în  armata
                                                                                               comună  In  anul  1900.  La  începu­
        principile  Ferdinand,  că  el  şi  guvernul   legaţiunilor  străine  la  asediul Pekingului.
                                                                                               tul  anului  1900  la  trupe  şi  în  spitale
        au  jucat  un  joc  urît  cu  comitetul  ma­  Contele  Soden  este dela  răsboiul  franco-   au  fost  supuşi  curei  medicale  cu  totul,
        cedonean.                                  german  încoace,    primul    oficer  ger-   8740  bolnavi.  In decursul anului  198,731
                                                   mân,  care  va  purta  pe    pieptul  său   bolnavi  au  fost  supuşi  curei  medicale
             Potop  la  Galaţi.  Din  Galiţia  se   Legiunea  de  onoare  a Franciei.          dintre  cari  98,679  au  fost  în  spitale.
        vesteşte,  că  Duminecă  pe  la  orele  11                                             Au  fost  vindecaţi  172,221,  şi  au  murit
        a.m.  a  căzut  asupra  oraşului  o  ploaie      Potop  de  lăcuste.  In  Spania,      862.  Dintre  aceşti  290  s’au  sinucis, ear’
        torenţială,  o  adevărată  rupere  de  nori,   regiunile  La-Manchei,  roiuri  imense  de   restul  au  murit  de  moarte  naturală  în
                                                                                               urma  diferitelor  boale.
        care  a  ţinut  mai  bine  de  trei  ciasuri.   lăcuste  fac  mari devastări în sămănături.
        Pagubele  pricinuite  sunt  foarte  mari.   Ele  umblă  în  roiuri  aşa  de  mari, în  cât   O  fată  furată.  In  Buda  a  fost
        In  stradele  Mavromol,  Municipală,  Sf.   acopăr  unele  ţinuturi  de  par’că  s’au   furată  Maeţi  în  ziua  mare  o  fată, fiica
        Dumitru  etc.,  multe  case  au  fost  sur­  lăsat  nori  pe  ele.  Din  causa  lor  e  îm-   de  12  ani  Mariska,  a  locuitorului  Tol-
        pate.  Desastrul  a  fost  mai  grozav  în   pedecată  chiar  şi comunicaţia trenurilor.  bischer  din  Hidegkut.  Acesta  a  plecat
        partea  de  vale  a  oraşului.  Badalanul  e    Causa  sporirei  lăcustelor  e,  că  lo­  la  oraş  c’o  căruţă  c’un  cal  încărcată  cu
                                                                                               ciraşe,  ducend  cu  sine  şi  pe  fiica  sa.
        complet  inundat.  Liniile  de  tramway    cuitorii  în  timpul  din  urmă  au  pustiit
                                                                                               El  s’a  oprit  cu  căruţa pe piaţa de  pome,
        sunt  stricate.  Şiroaiele  de apă au curăţit   foarte  multe  pasări  cântatoare.     din  Buda.  Avend  afacere  în  oraş,  el
        piaţa  veche,  ducend  cu  ele  lăzi  cu  por­                                         a  lăsat  calul  şi  trăsura  în  grija  fetei
                                                        Mulţumită  publică.  Cu  ocasiu-
        tocale,  zarzavaturi  si  alte  mărfuri.  Sti-                                         sale;  întorcendu-se  mai  târziu  în  piaţă,
                                                   nea  concertului  arangiat  a  doua  zi  de   spre  marea  lui  spaimă,  n’a  aflat  acolo
        rile  prime vorbesc de două  victime  ome-'
                                                   Rusalii  în  Romos  din incidentul adunării   nici  pe  fiica  sa  şi  nici  căruţa  cu  calul.
        neşti  acoperite  de  un  zid  căzut.  Din
                                                   generale  a  «Reuniunii  Economice«,  au   Dela  venzetorii  din  piaţă  a aflat,  că  un
        judeţ  se  semnalează aceeaşi nenorocire.                                             om  strein  a  plecat  cu  căruţa.  Poliţia
                                                   binevoit  a  suprasolvi  următorii  domni:
                                                                                              face  percetări.  Fata  furată,  care  nu  era
             Un  oficer  brutal.  In  Prusia  un   Ioan  I.  Vulcu  3  cor.,  Basarabă  Adam,
                                                                                              desvoltatâ  în  raport  cu  etatea  ei,  era
        corporal  a  omorît  pe  căpitanul  Krosigk.   preot  2  cor.,  Iosif  de  Orbonaş,  pretor   îmbrăcată  în  haine  ţerăneşti.
        Tribunalul  n’a  pedepsit  însă  pe  corpo­  140  c.,  Daniil  Da vid,  senator  1'40  c.,
        ral,  ceva  ne-mai  pomenit,  mai  ales  în   Nicolau  Vlad,  apot.  140  c.,  Avram              .  PROGRAMUL
        armata  prusiană.  Şi  acum  încep  să iasă   Dubleş,  învăţ.  120  c.,  Vaier  Orbonaş   examenelor  de  vară  dela  şcoala  capit.  gr.-or.
        la  iveală  faptele  căpitanului  cari   şi   140  c.,  Iuliu  Florea 140 c., Iosif  Indrieş   romană  din  Oreştie  în  anul  scol.  ipoojpoz.
        dacă  nu  îndreptăţesc,  dar’ esplică fapta   l ‘40c.,  Stroia Petru 8 0 fii.,  I.  Moţa 80 fii.,  Sâmbătă  în  2 2   Iunie  n. :
        desperată  a  ucigaşului.  Aşa  se  vesteşte,   I.  Branga  80 fii. Nicolae Stefănescu  40 fii.,   Dela  8—10  oare  a.  m. cl. începătorilor băeţi şi băete,
                                                                                                                 înv.  de  cl. M aria Bacolţa.
        că  pe  un  sergent-major  bătrân,  decorat   Ilarie  Coltor  40  fii.,  Irimie  Boca  40  fii.,   »   3—5   »   p.  m.  cl.  a  Il-a  de  băeţi  şi  băete,
                                                                                                                 înv. de cl. Cornel Popescu.
        cu  crucea  de  Ier,  care  nu  s’a  plecat   Nicolae  Tănase  40  fii.,  Nicolae  Trif  40
                                                                                                      Duminecă  în  2 3   Iunie  n .:
        destul  de  iute  şi  cu  destulă.  «graţie»   fii.,  Petru  Truca  40  fii,  Zaharie  Tilicea
                                                                                              Dela  10—12  oare  a.  m.  cl.  a  IlI-a  de  băeţi  şi  fete,
       se-i  ridice  creonul  scăpat  din  mână,  l’a   40  fii.,  Iosif  Tilicca  40  fii.,  Const.  Baicu      înv.  de  cl.  Ioan  Branga.
        pus  de  30  de  ori  se  se  plece  după  el.   40  fii.,  Nicolau  Roman  40  fii.,  George   >  12—i/sl  »   gimnastică  cu  băeţii  cei  mai
                                                                                                                 mari, instit. Corn. Popescu.
       Pe  un  alt  sergent-major  l’a  făcut  de   Bogdănescu  40  fii.,  Cornel  Popescu  40   »  3—5   »  p.  m.  cl.  a  IV-a  de  băeţi  şi băete,
       atâtea-ori  să  facă  «întoarcerea  împre­  fii.,  Nicolae  Andreiu  40  fii.   Primească                 înv. de  cl. C. Baicu, înv. dir.
                                                                                                »   5—6   »   »   »   Cântări  corale,   declamări,
       jur»,  până  a  căzut  ameţit.  Pe ordonanţa   deci  marinimoşii  domni  şi  pe  această                  cetirea  clasificaţiunilor,  îm­
                                                                                                                 părţirea  premiilor  şi  închee-
       lui,  unicul  fiu  al  unor  bieţi  ţărani,  l’a   cale  profunda  noastră  mulţumită,  do-               rea  an.  şeol.
       ucis.  Pentru  crima  aceasta  a  fost  con­  rindu-le  ca  D-zeu  se  le  răsplătească   N B .  Lucrările de mână  ale  băetelor  vor  fi  expuse
                                                                                              spre  vedere  publică,  numai  sub  durata  examenelor
       damnat  l’a  2  ani  închisoare,  dar’  după   fiecăruia  după  vrednicie.   Venitul  brut   în  una  din  şalele  de  înveţăment  a  şcoal.  noastre.
       9  luni  a  fost  graţiat.  Pe  corporal  ase­  cu  acea  ocasiune  a  fost  60  cor.,  din                      Direcţiunea.
       menea  la  chinuit,  încât  şi-a  eşit din  fire   care  detrăgendu-se  spesele  per.  38 cor.,
       si  a  omorît  pe  căpitanul  crudei.       a  mai  rămas  venit  curat  22  cor.,  care   Din  însărcinarea  „Reuniunii  Econom ice":
                                                   s’a  şi  administrat  la  locul  destinaţiunei  Eidtor  şi  redactor  responsabila  Ioan  Moţa.
   1   2   3   4   5   6   7   8