Page 1 - Bunul_Econom_1901_24
P. 1
Anul II. Orăştie, 9/22 Iunie 1901. Nr. 24
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : I N S E R T I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sămbâtă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
trebue făcut începutul,- Dacă nu mai Ştim d. e. că la Bozeş şi Renghet
Se facem începuturi! mult, cel puţin atât să se facă: să se au gând să înfiinţeze o Reuniune de
aducă d. e. o grapă de lanţ pentru înmormântare, ştim că la Beriu doresc
grăparea fânaţelor. In toamnă să va o tovărăşie agricolă, ştim că la Romos
Din raportul comitetului Reuniunii trece odată peste ţelinele părtaşilor cu voesc şi Reuniune de înmormentare şi
Economice din Orăştie a reeşit destul grapa, în primăvară încă odată, şi să tovărăşie agricolă, la '-Romoşel una de
de clar faptul, că poporul nostru nu e va vedea ce deosebire mare va fi în înmormântare şi doar o bancă sătească,
neprimitor de sfaturi bune şi de por tre roada tenului pe acele locuri în pe aiurea asemenea.
niri bune, unde cei mai de frunte ai asămănare cu trecutul şi în asămănare Facem apel la fruntaşii poporului
lui din comună, pornesc ei înainte şi-l cu fenaţele vecine negrăpate. Suntem nostru din aceste comune să se pună
chiamă şi pe el.
deplin siguri, că văzând numai într’un de grab pe lucru şi D-zeu le va ajuta
S’a înştiinţat comitetul Reuniunii an oamenii această deosebire, în anul şi fiii lor îi vor binecuvânta pentru în
noastre, că trimite în cutări si cutări celalalt jumătate de sat să va îmbulzi ceputul mic de azi, care pe, atunci să
comune 2— 3 membri ai sei, ca se ţină la mica tovărăşie să le dee şi lor grapa fie mare şi tare!
prelegeri economice : a venit popor des ori să mai aducă una ca să se poată Sus inimile! I. M ,
tul şi le-a ascultat, şi nicâiri n’am sim slugări toţi de ele. Atunci văzend atra
ţit alta decât un dor viu de a încerca gerea, vei invita de nou pe economi
ceea-ce li-se înşira în acele prelegeri. să între şi ei cu părţi ca ceialalţi şi Starea sămănăturilor.
Au eşit trimişii comitetului nostru în pe banii adunaţi vei lua apoi d. e. o
3 comune se înfiinţeze bănci săteşti : maşină de sămănat grâu, un tăvăluc
\n Austria e mare lipsă de ploaie,
au înfiinţat îndată, două şi funcţionează, cu ghimpi, pentru mărunţarea bruşilor
şi e temere, că roada din acest an are
una încă nu, din pedeci locale. Aiţ eşit în ani şi pe locuri bruşoase, altul fără
să fie slabă. îndeosebi grânele sunt slabe.
în alte 3 comune se înfiinţeze însoţiri ghimpi pentru îndesarea pământului să
In România starea sămănăturilor e
de înmormentare: s’au înfiinţat îndată, mănat, un ghilău de tena.ţe, treerătoare
bună şi se speră o recoltă îndestulitoare.
una funcţionează în regulă, celelalte etc., după cum te slobod curelele mai
In Germania recolta nu promite
doue încă nu vor mai întârzia mult. întinse ale tovărăşiei.
mult.
Reuniunea economică nu se va Fă începutul, cât de modest, în
In Francia semnele sunt rele.
opri în lucrarea sa de a răspândi me anul acesta, aducând o singură unealtă
In Statele-Unite sămănăturile stau
reu aceste aşezăminte şi unde numai bună. In anul următor nu vei mai aduce
bine, şi se speră exporturi mari de
va afla niţică aplicare spre ele, va eşi nimic de nou, căci acela va fi aşa zi
bucate.
la faţa locului şi va face totul pentru când an de observaţie, an de dovedire,
Din Argentina de asemenea se
întruparea lor. şi să fii sigur că în anii următori ţi-se
vor face exporturi mari de bucate.
Pentru anul de faţă însă mai ales îmbulzesc membrii. In Australia-de-sud situaţiunea e
Si de ce să faci chiar acum în-
şi mai ales va stărui comitetul Reu ) mulţămitoare.
cercările de constituire? Pentru-că după *
niunii ca să facem începutul înfiinţării de
seceriş vei primi dela economul înscris — La noi în patrie, sunt la ordinea
tovăreşii agricole
d. e. grâu ori în toamnă cucuruz în
zilei furtuni şi grindină. In Sigetul-Mar-
prin cele mai multe sate! Şi timpul loc de bani, că el mai uşor îţi poate maţiei a fost Duminecă o uriaşă furtu
pentru a face aceste începuturi este toc da ceva bucate ca bani gata, şi buca nă cu grindină, care a făcut mari stri
mai timpul de faţă, dinaintea secerişu tele le vei preface apoi în bani şi îm căciuni. In alte părţi ale ţării asemenea,
lui şi înaintea toamnei. Acum că D-zeu plineşti celelalte! pe multe locuri.
făgădueşte roadă frumoasă poporului, Vă rugăm, fraţilor cărturari dela *
cărturarii noştri trebue să se mişte în sate, să vă puneţi la inimă aceste în- — In România zilele astea ploile mari
fiecare loc, adunând poporul şi arâ- degetări şi să încercaţi neîntârziat a au stricat mult, In cinci judeţe (comitate)
tându-i ce bună ar fi o tovărăşie agri lucra în sensul lor. Reuniunea Econo sute de hectare de sămănături au fost
colă în sat. Să se pună numai 10 inşi, mică va trimite numai decât membri nimicite parte prin potopuri de apă,
ba şi 5 ori şi 4, şi legându-se a da din comitetul seu la faţa locului, unde parte prin grindină (batere de peatră).
fiecare d. e. 10 fl. ca parte, capital va fi avisat că doresc să facă ceva şi Dacă timpul umed şi ploios a adus
tovărăşiei, dela 10 vor eşi 100 fl, dela ar avea lipsă şi de spriginul moral al atâtea îngrijiri pe unde naveta era se
5 = 5 0 fl. şi cu acei 100 fl. ori 50 fl. Reuniunii. cerată în snopi pe câmp sau pe cale
