Page 3 - Bunul_Econom_1901_24
P. 3
Nr. 24 BUNUL ECONOM Pag- 3
verde foarte de timpuriu. Cu ajutorul O atare comună, este negreşit co
În g r i j i r e a V i t e l o r
acestui nutreţ stomacul animalelor se muna Costeiu-mare (lângă Lugoş). Cine
pregăteşte pe rînd şi cu încetul pen
Rele pricinuite de repedea schimbare a cunoscut trebile acestei comune bis.
a nutreţului. tru nutrirea numai cu nutreţul verde gr.-or. înainte cu 12 ani, şi le va cer
de mai târziu.
Atât primăvara, cât şi târziu toamna ceta astăz;, trebue se rămână uimit de
Este foarte, folositor a pregăti aventul frumos la care au ajuns. Atunci
se aud multe plângeri, că trecerea dela
animalele şi cu schimbarea temperaturei.
nutreţul uscat la cel verde şi întors o biserică de lemn, o şcoală de lemn, ne-
De aceea ele trebue obicinuite la un corăspunzătoare, şi un capital bisericesc
dela cel verde la cel uscat pricinueşte
grad mai scăzut de căldură prin des de 7— 8000 fi. dat între oameni şi în
nu numai împuţinarea laptelui, ci şi
chiderea fereştilor la început numai în parte nesigur, încolo nimic. Astăzi vezi în
slăbirea trupului. Ori-ce schimbare re
timpul zilei, mai târziu şi peste noapte; Costeiu o şcoală modernă, frumoasă, o bi
pede a nutreţului înrîureşte atât de
cu acest prilej e de a se purta de grije serică monumentală, şi o casă parochială
nepriincios asupra organismului anima
ca vitele se nu fie expuse la tragere de fără păreche în ţinutul acesta, care au cos
lelor, încât în această schimbare este
aer. Fiind vitele pregătite în chipul acesta tat mai mult ca întreit pe cât avea popo
a se căuta adesea şi începutul unor
pentru schimbarea nutreţului numai timp
boale. îndeosebi în ce priveşte cantita rul capital la timpul numit. Şirul preo
de doue septemâni, şi avend în vedere ţilor harnici cari âu îndreptat poporul
tea laptelui se pot uşor vedea urmările
toate mesurile de precauţiune (de pre- pe calea cea bună, l-a deschis fie ertat
acestei schimbări; vacile, s. p; dau
întimpinarea reului), abia se vor ivi părintele Mercea la anul 1885, un băr
după câteva zile earăşi cantitatea de
pagube. Dar’ nu numai pentru scoate bat erudit şi plin de energie. Sub con
lapte de mai înainte. Dar’ urmările
rea la păşune se pregătesc astfel vitele,
schimbării repede a nutreţului se pot ducerea lui se edifică la anul 1889
ci şi pentru punerea lor la grajd, unde şcoala. Moartea îl smulse în cea mai
vedea nu numai la vaci, ci şi la vitele
li-se dă nutreţul uscat. Si trecerea dela
de îngrăşat şi la cele tinere. Şi totuşi 5 j frumoasă verstă (de 30 ani), fără a fi
nutreţ verde la cel uscat trebue se putut isprăvi organisarea pe deplin a
trecerea dela un fel de nutreţ la altul
se facă pe încetul, treptat. parochiei. Dar’ D-zeu trimisq la anul
se poate face astfel, ca ea se nu aibă
urmări rele şi păgubitoare. Trebue nu 1891 pe actualul paroch, Adam Groza;
mai se se poarte grije, ca trecerea se bărbat cu frumoasă ştiinţă, şi părtinit
CORESPONDENTA
nu se îniemple prea repede, ci cu în de soarte şi cu o bunicică stare mate
cetul, treptat. Unde vitele trebue scoase ] rială. Părintele Groza, grăbi a conti
0 pagină din istoria unei parochii.
la păşune, e de a li-se da câteva j nua opera începută de înaintaşul seu,
septemâni în grajd nutreţ verde în On. Redactiune ! dar’ deloc la început întîmpina pedeci,
>
amestec cu de cel uscat. Spre acest Binevoiţi a publica în mult pre puse la cale de slăbiciunile omeneşti,
sfirşit face bun serviciu grădina de ţuita foae «Bunul Econom« următoarea de reutate şi pizmă. Cu tact şi cu is
iarbă, care trebue îngrăşată din greu spicuire în istoria unei parochii, care teţime înse, d-sa a ştiut a pluti peste
cu zamă de gunoiu, sau o bucată de dovedeşte, că un preot demn de che valurile nepretinoase, cu bună socoteală
loc cultivată cu secară de nutreţ, de marea sa, e o adevărată binefacere pen înainte, şi D-zeu ajută eausei drepte.
asemenea îngrăşată cu zamă de gunoiu. tru o comună, că acolo trebile sporesc Aşa i-a ajutat şi lui şi spriginitorilor s6i,
Pe această cale se agoniseşte nutreţ vezend cu ochii şi comuna înfloreşte. din popor.
Puse lăcatul pe uşe şi eşi în poartă. Oare o se vie la primăvară?... ridică repede în capu oaselor. Cu
Stătea nehotărîtă. Ce să facă?.. Se se Ei,... ar veni el, dacă l’ar lăsa! Trebue mânile îşi pipăia sînul. Bâtea aşa de
ducă la al de Gherghina, şi de acolo se fie şi pe acolo fete frumoasei... tare! Obrazii şi ochii îi ardeau. Par’că-i
la horă?... sau mai bine se stea acasă?... Gândul acesta, făcu s6-’i treacă veni a ameţeală.
Mai făcu câte-va ocoale prin ca o suliţă prin inimă. Se săltă repede, Fără se ştie ce face, sări drept în
ogradă, ca una ce nu-’şi putea afla locul. răzămându-se într’un cot. Simţea cum picioare, îndreptându-se înspre pârlea
Trecu pe lângă păretele casei îi svîcnesc tîmplele. zul din fundul grădinii.
despre grădină. Zări nucul falnic şi Eh... da nu me uită el pe mine! Mama Paraschiva trecea tocmai
liniştit din fundul grădinii. Par’că o Şi cine o se-’l iee pe dînsy acolo, la pe acolo.
chema la el. Fără se-’şi de-a seamă, se tîrg 1... Acolo-s numai fete de boer. — Veniam la voi, Irino.
vede aşezată sub el. Va sS zică, peste trei ani, are se — Mama a plecat la terg.
Se lungi pe-o coastă în iarbă, vie, şi eu am se-’l aştept. Ei, şi ce? — Da ce ai, Irino, de eşti. aşa de
urmărind cu ochii cum cădeau din Mama mi-a spus că am numai 17 ani. aprinsă la faţă?
când în când frunzele nucului. O se fiu tocmai de 20... Numai bine... — Deh, ştiu eu, mamă Paraschivă!
Nucul şi locul acela îi aduse Ş’apoi dacă Gherghina se mărită anu M6 arde în coş şi par’că-mi vine se me
aminte de George. Câte seri petrecuse ăsta! Ea zice că n’are decât 16 ani! tot duc,., se me duc departe.
ei acolo, stând de vorbă şi drăgostin- Da George al meu e mai frumos decât — Aşa e, fă Irino,. iacă şi mie
du-sel. Gândul îi sbura departe... Ce Radu al ei. Anica lui moş Ion are 23 par’că tot aşa îmi vine se me duc.
frumos trebue se fie George în haine de ani, de aceea satu îi zice fată bă Amendoue aşezate pe iarbă, lângă
de militar! îşi zicea ea. Oare ce-o fi trână... Eh, da el o se vie până atunci! şanţul din afara grădinii, încep a se
fâcend el acum? El a zis că o se-mi Un fior uşor îi trecu prin tot trupul. căina.
scrie... Simţi că statul culcată o osteneşte; se Ce tare a slăbit şi mama Paras-