Page 5 - Bunul_Econom_1901_24
P. 5
Nr. 24 BUNUL ECONOM Pag- 5
dintelui şi secretarului seu. Nemulţu Mihu, Nic. Vlad, Ios. Orbonaş (pentru
Ştiri de tot felul
miţi cu această stare de lucruri, mai „Ardeleana"), Dr. Muntean şi S. Corvin;
mulţi membrii ai clubului, au invitat, 10 aleşi: Ioan Mihaiu, Dr. R. Dobo,
prin circulară, pe Sâmbăta trecută la Dr. S. Moldovan, P. Belei, I. Branga, Deputaţi la universitatea să
5 ore, pe membrii la casină pentru a Nic. Trif, L. Bercian, I. Lazaroiu, Const. sească. Pentru universitatea săsească
reconstitui clubul şi a-’l pune de nou Baicu şi D. Rob, ear’ pe lângă ei s’au au fost Luni in săptămâna asta alege
în lucrare normală. S’au adunat 22 mai ales 20 dintre alegători, cari să rile de deputaţi pe un nou period de
membri şi alegători, dar’ fiind părerea formeze oare-cum comitetul clubului, şi 3 ani. La Orăştie (oraşul dă singur un
mai multora, că la un act ca cel al anume: Dr. I. Pop, Dr, St. Erdelyi, deputat) a fost ales primarul orăşenesc
reconstituirii ar trebui se fie presenţi Dr. E. Draia, V. Domşa, R. Nicoară, Fr. Acker. Candidatul clubului săsesc
şi mai mulţi alegători, ear’ Sâmbăta I. Moţa, G. Brassai, S. Procinkiăwitz, fusese preotul Dr. Amlacher din Ro-
fiind zi de lucru alegătorii noştri din Sam. Lazaroiu, I. Andrescu, I. Mârian, mos. Minoritatea clubului însă candi
popor nu pot veni, au cerut amâna Irimie Boca, George Gelmărean, Ioan dând pe dl Acker şi spriginit de Un
rea desbaterilor meritorii pe mâne, Du Gelmărean, I. Oprean, Vas. Romosan, guri, a scos ales pe acesta.
minecă d. a. la 4 ore. Duminecă s’au I. Heiuş, I. Simedru, I. Rob şi I. Bârcian. Comunele din jurul Orăştiei, cari
şi adunat peste 60 de alegători, majo Astfel reconstituit sperăm că clubul va au aparţinut fondului Regiu, dau şi ele
ritate popor, în casină, şi alegendu-şi începe din nou viaţa viuă din trecutul un deputat, avend a efectul alegerea în
de preşedinte adhoc pe dl Nicolau Vlad, mai bun. Punendu-se la ordinea zilei hâr Romos. In ziua alegerii s’au adunat
s’a trecut la constituirea clubului. S’a tia clubului săsesc, care notifică celui ro vre-o 120 alegători în Romos, şi fiind
propus să fie ales 1 preşedinte, 1 vice mânesc, că pentru Luni a pus în loc can 2 candidaţi: fostul deputat Laurian Ber
preşedinte şi 1 notar, ca biurou al clu didatura dlui Dr. Amlacher la postul cian şi dl Daniil David, senator orăşe
bului, din club si facă apoi parte în de deputat la Universitatea săsască, clu nesc în Orăştie, au participat la votare
chip natural toţi membrii români aleşi bul a hotărît, că acceptă candidatura 105 voturi, din care Daniil David a în
în representanţa orăşenească cum şi vi- clubului săsesc, îndrumându-şi membri, trunit 69, ear’ Laurian Bercian 36, de-
riliştii din acea representanţă, apoi toţi ca aceia cari vor merge la vot, să spri- clarându-se astfel ales deputat pentru
alegătorii. Dar’ fiindcă nu poţi convoca gineâscă pe candidatul oficios al clu noul period de 3 ani dl D a v i d .
totdeauna pe toţi alegătorii, pe lângă bului coleg. Cu o cale a fost însărcinat
cei aleşi şi virilişti din representanţă, se biuroul a pregăti lucrurile, ca la renoi- Un zel fără seamăn este zelul
se aleagă încă 20 dintre alegitori, cari j rea pactului (în toamnă) să elupte şi cu care dl Victor Tordăşian, esactor
se fie conche7nati la şedinţele clubului. Românilor dreptul de a putea trimite referent consistorial în Sibiiu lucrează
Ceialalţi alegători, dacă au timp şi voe, în al 3-lea ciclu, deputat român din pentru ridicarea Reuniunii meseriaşilor
pot să participe şi ei, ca şi cei aleşi. Orăştie, pentru universitatea săsască, români de acolo In timpul mai nou
Alegerea biuroului a decurs cu acla- căci nu mai e just, ca să se succeadă cea mai mare străduinţă şi-o pune pen
maţiune precum urmează: numai Ungurii cu Saşii la acest post, tru a aduna bani să cumpere o Casă
Preşedinte Dr. I. Mihu, vicepre cum să succed de mulţi ani de zile. (altfel cumpărată cu ajutorul consisto-
şedinte Nic. Vl ad. notar I. B r a n g a , Clubul va pregăti acest lucru, şi îi do rului), pentru o hală de venzare româ
In representanţă avem 5 virilişti: Dr. rim să-l ducă cu bine la sfîrşit. nească. Aproape în fiecare zi vedem
că a adunat ori a primit zeci de co
Ionel se opri înaintea lor, fără să Nişte băeţi, tovarăşi de joc, îl strigau. roane dela aceia cu cari vine în atin
voească, învîrtind împrejurul lui băţu Plecă spre ei. gere. Mai nou vedem că a primit dela
dl profesor D. Comşa 60 cor. ca amin
prin iarbă. — Văzuşi, fă Irino, cum samănă
tire a unor intime bucurii familiare.
— Da Moş Trifu ce tace, Ionel? Ionel ăsta cu George?
Dlui Tordăşian nu i-se pot aduce des
— Sade! Dacă-i bătrân! — Aşa e, mamă Paraschivă, toc
)
mai şi eu gândeam tot aşa, când mă tule cuvinte de laudă pentru zelul apos
— Da tu ce faci toată ziua acolo
uitam la el. tolic cu care înaintează spre scopul ce
sus cu caprele?
— Văzuşi, are sprîncenile închinate şi-a fixat. D-zeu să-i ajute s‘ă-1' vadă
— Alerg după ele...... le pasc,.... deplin realisat.
şi genele stufoase ca şi George.
şi pe urmă stau aşa; am şi o trişcă,
— Şi mersul legănat ca el, uite,
mi-a făcut’o moş Trifu.
priveşte mamă Paraschivă! Din rarităţile lumii vechi. Unul
— Da ştii să cânţi din ea? f
— Bată-1 norocu de copil, zicea din cele mai mari animale ale lumii
— Păi!
duios mama Paraschiva. E h! soarele e vechi, »de dinainte de potop«, era uria
Se făcu un moment tăcere. Cu şul animal zis »mamut«. Azi abia mai
sus, fă Irino; mă duc, am lăsat ceaunu
cât Irina şi mama Paraschiva îl privesc, afli prin marile muzee ici-colo câte un
pe foc; o fi scăzut toată apa.
cu atâta li-se pare mai drag Ionel. Se os de picior ori o coastă ce s’au găsit
Irina aşezată tot în iarbă, privi
uitau una la alta, par’că ar fi avut undeva în pâment şi să păstrează ca
lung pe mama Paraschiva până ce o
ceva să-’şi spună. raritate ghicindu-să după mărimea lor
perdîi din vedere.
Ionel, văzend că nu’l mai întreabă Da eu ce mă fac acum? se în mărimea grozavului animal.
nimic, nu ştia ce să facă. Să plece treba ea. Acum vine o ştire de sensaţie : că
nu se îndura. Din când în când ridica (Va urma). adecă în îngheţurile Siberiei au dat
privirea, uitându-se pe furiş Ia Irina. peste trupul întreg al unui mamut, un
