Page 6 - Bunul_Econom_1901_24
P. 6
Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 24
animal cât o casă de mare, care a fost cu torţe, arangiate de diferite reuniuni, Mâncători de oameni de —
păstrat întreg şi nestricat în sîriul rece ear’ sţradele ziua-noaptea au fost mar sîlă. Foile din Australia aduc vestea unei
îngheţat al acelei ţeri reci. ' Academia tori ai diferitelor sărbări poporale. Cu înfiorătoare drame întâmplată pe mare.
de ştiinţe din St. Petersburg va trimite prilegiul botezului, părechea regală a Vaporul „Angola", care plecase din
membrii învăţaţi ai şei cari se suprave- primit peste 26 000 telegrame de fe Manila spre Singapore, zece zile după
ghieze scoaterea lui din mormântul său licitări. plecare, îndată-ce părăsi Cavite, a
îngheţat, fără a-1 strica. Vor căuta apoi suferit naufragiu (s’a înecat). Pe vapor
se-i scoaţă stomacul (rînza), ca să caute Cum se grăbeşte coacerea ci se aflau 17 oameni, cari au scăpat pe
ce fel de rămăşiţe de ierburi vor găsi reşelor în Uugaria. In Budapesta şi două luntri. Cea mai mică luntre, în
acolo, şi de aci să deducă ce feluri de pe pieţele altor oraşe mai mari apar în care se aflau 5 oameni, în scurt timp
plante erau pe acelea vremuri, cu de fiecare an cam Cu 14 zile mai de tim a perit între valurile mării, cea mai
cari să hrănea animalul cel ca în po puriu, ca din alte părţi ale ţărei, ci mare însă, în care se afla căpitanul
veşti: mamutul. reşe din Kompacs (comitatul Baranya), vasului, locoţiitorul său şi alţi 10
pentru cari cultivatorii capătă preţuri marinari timp de 20 de zile au fost
La seminarul gr.-or. din Si- neobicinuit de mari, pentru-că aceste aruncaţi încoace şi încolo de valurile
biiu să scrie concurs pentru 3 profe cireşe pe lângă că, au farmecul noutăţii furioase. In timpul acesta li-s’au gătat
sori, în locul d-lor Dr. D. P. Barcianu, mai au şi o aromă excelentă. Metoda toată hrana. Matrozul Iohannsen, care
trecut ca asesor şcolar în consistor, Dr. întrebuinţată spre acest şfîrşit de locui încă cu doi oameni scăpa de fioroasa
I. Stroia, trecut protopresbiter la Sălişte torii din Kompacs până acum a fost catastrofă povesti, că singura hrană a
şi I. Ghibu, trecut la pensie. , tăinuită, din cause uşor de înţeles. Ea naufragiaţilor, a fost iarba de mare.
este următoarea: îndată ce a picat floa Au fost între ei de aceia, care şi-au
rea se sapă tot pământul (de sub co ros talpa încălţămintelor, sau lemnele
Bancă nouă. In comuna Costeiu
roana pomului la adâncime cam de 20 vaporului. Doi din matrozi au nebunit
(lângă Vârşeţ) la îndemnul mai multor
centimetri Se pune o pătură groasă de de foame. In ziua de 25-a a pribegiei
fruntaşi, dl preot Avram Corcea a con
10 cm. de var de curând ars şi peste lor un matroz nebun apucă o bardă
vocat în 9 Iunie o conferenţă, în care
aceasta pământul săpat. La stingerea
s’a hotăr t înfiinţarea unui institut de şi cu o lovitură despică capul cârma
varului nu se întrebuinţează apă, ci ea
credit şi economii, cu numele „ Bănăţanul“ ciului. După aceasta se aruncă asupra
se face prin umezeala pământului. Cu cadavrului şi începu a-1 mânca; ceilalţi
cu un capital social de 50.000 coroane.
prilejul stingerii se desvoaltă o căldură abia putură se i-’l smulgă din mâni şi
Tot în această conferenţă membrii fun
deosebită, care grăbeşte creşterea şi l’au aruncat în apă. A doua zi acelaşi
datori au votat şi prospectul pentru
emitere, cu a cărui tipărire şi expediare, coacerea cireşelor, cari asigură pentru matroz atacă pe căpitan, dar’ locţiitorul
precum şi încassarea banilor, s’a însăr locuitorii din Kompacs preţuri foarte toca în cap pe răsvrătit. Johannsen nu
cinat dl preot sus numit. mari. Această procedură este însă foarte voi să spună mai multe amănunte. El zice,
crudă, pentru-că pomii astfel tractaţi că nu-’şi mai aduce tocmai bine aminte
curând după luarea roadelor pier. De ce s’a întâmplat, dar’ crede că soţii
Botezul princesei Italiei. Bo
aceea spre acest scop nu se întrebu lui au mâncat din cadavrul matrozului
tezul micei princese Iolanda Mar-
inţează cireşii tineri, ci numai aceia, omorît. După aceasta mai rămaseră
guerita a Italiei s’a îndeplinit în 15
cari din causa bătrâneţii si asa sunt încă 17 zile pe mare, în care timp au
Iunie n. în sala cea mare din Quirinal, « > )
aproape de pierire. suferit foarte mult. In ziua a treizecea
cu deosebită solemnitate şi pompă.
Actul religios l-a săvîrşit spiritualul căpitanul a murit de foame. Dintre
Ucis de trăsnet. In 23 Maiust.
curţii Lanza, cu asistenţă imposantă; ceilalţi matrozi unii au nebunit, ear’
v. fiind mai multe fete adunate în ca
ear’ mica princesă a fost ţinută în alţii s’au prăpădit de foame, afară de
sa economului Moise Buru — scrie „Foaia
braţe de regina-văduva Maria Pia, ca trei inşi. In cele din urmă luntrea
Diecesană" din Caransebeş — din Iaz,
naşă. In marea sală a Quirinalului, ajunse cu cei trei matrozi la insula
cari se ocupau cu lucrul de mână, şi
prefăcută în capelă măreaţă din inciden Doubi, unde indigenii i-au scăpat de
descărcându-se o ploaie teribilă asupra
tul botezului, au fost de faţă toţi moarte.
comunei, a trăsnit pe Rusălina Popoviciu,
membrii casei domnitoare; apoi miniştrii
fată de 15 ani, care la moment a ră
în corpore, deputaţiunile camerei şi Lăcustele în Basarabia. In
mas moartă, ear’ celelalte fete, ce erau
ale autorităţilor înalte ale statului, Basarabia, lăţirea lăcustelor a luat pro
cu dânsa, au stat mai mult timp ame
representanţii statelor străine şi nota porţii colosale. Aşa, dela hotarele mo
ţite de puterea pocnetului produs prin
bilităţile civile şi militare. Toată lumea şiei Corovanca şi până în dreptul sa
trăsnăt.
înaltă din Roma, afară de Papa şi ai tului Rogojeni, pe o lungime de 7 kil.
săi, căci Papa e încă în duşmănie cu şi o lăţime de 6 kil. lăcustele formează
Locnstele. In Dobrogea, la gu
Regii Italiei, pentru-că nu l’au mai o pătură neîntreruptă în grosime de
rile Dunărei, e potop de lăcuste, şi lu
lăsat pe el domn peste Roma. crările pentru stîrpirea lor continuă cu peste două degete; sunt în formaţie
După finirea actului botezului s’au activitate. Până acum trupele întrebuin şi au aspectul unui nesfîrşit roiu de
arangiat apoi sărbări splendide: 7000 ţate la potopirea locustelor au săpat furnici. Peste 400 locuitori de prin
copii de şcoală cu buchete de flori în peste 200 chilomotri de şanţuri în cari moşiile limitrofe lucrează zi şi noapte
mâni au defilat înaintea palatului; di le îngroapă. la stîrpirea lor. Cele de pe moşia lui
ferite festivităţi şi concerte, retrageri Cara-Vaşile, un kil. depărtare de malul
