Page 12 - Bunul_Econom_1901_25

Pag. 4, SPICUIRI LITERARE Nr. 25.

numai eu cu Vasile. Mă duc şi-’i / să ne aducă o garafă de vin... da râşniţă şi găsesc barda... bard
spui lui. EI zice: bine, se mergem ( Ilinca sta cu mâna la gură şi se aceea care-’i la D-voastră p<
numai noi... şi rămâne vorba aşa. ) uita dusă la mine... par’că nu mă masă... şi isbesc odată cu muchi
Sara ne chibzuim noi cu ele ce / văzuse. O îndemn se mănânce, în uşă... «Stai, că-'ţi deschid», îrr
se cumpărăm. A doua zi, când ) să bea — ea, pace.. strigă Tudora din lăuntru, ş’<
se crepa de ziuă înham eu, cum aud hâştiind un chibrit...
) «Da ce ai tu, Ilinco, ce
ne înţelesesem, amândoi strâjnicii Când mi-a deschis... ea er;
) stai aşa înlemnită ? Ţii frig ?»
la târlia mea, că era mai încăpe- sfîrşită... galbenă cum îi turta d
? Ea prinde a ofta, şi nu
toare, şi când era gata tot, ce ceară, tremura şi clănţănea dii
) spune nimic. O întreb eu cu bi-
se mă pomenesc ? cu Ilinca îm- dinţi, ca luată din rusalii... ş
? nişorul, ca pe-un copil — ea,
bodolită pe drum, şi eacă şi când a văzut barda înmâna mei
? par'că voia să spuie ceva, da nu
Vasile la spatele ei... «Ştii ce a căzut în genunchi ş’a începu
) putea... Ş ’odată o văd că începe
m’am gândit, Ioane? Eu rămâi se să plângă şi să se roage: «Iartă
să plângă, şi zice...
taiu porcul, să-’i grijesc frumos, mă bădicuţă, nu mă omorî.., îl
— şi merge Ilinca cu tine, trageţi s «Bădică Ioane... mă tern că spui tot... nu-’s eu vinovată... E
surata Tudora... e în dragoste cu
la cumătru Mihalachi, târguiţi tot m’a nenorocit»... Şi numai ce m
> Vasile al meu...»
şi mâne ve întoarceţi. Nu-’i aşa şi pomenesc cu Vasile că ese d
Ilincuţo?» — «Aşa-’i...» Văzui eu > Par’că mi-a dat c’un cuţit sub pat... doar’ cât l’am văzut î
că ea se cam codeşte, Uu prea-’i ) în inimă. Nici nu ştiu cum am picioare... una i-am dat în moalel
venea să spue cu gura toată, dă ' plecat.,. In sanie, o întreb, şi ’mi capului şi... l’am- omorît... Şi ieac
de unde să-’mi dea mie în gând spune că ea mai mult bănueşte aşa a fost., se trag păcat.
ce era la mijloc?... In sfîrşit, pe Vasile... şi ea crede că înadins Ion oftă, şi se însenină 1
plecăm. Viscolia puţin, şi ne sufla â făcut el aşa, ca să rămâie faţă par’că i-s’ar fi luat 0 greutat
vântu în faţă la dus, dar’ aveam amândoi acasă, şi... nu ştiu ce de pe piept.
sumane groase, nu duceam grijă mi-a mai spus... că-’mi vâjiiau — Şi nu-’ţi pare-acu ră
de asta. Când am eşit din sat, urechile ca la scocul mării, şi nu
de ce ai făcut? îl întrebă presi
aşa ca la o sburătură de noi, mai vedeam înaintea ochilor de­
dentul. Nu te mustră cugetul ?
ţuşti un iepure înaintea noastră cât o vălvătae mare de foc, par’că
— De, ştiu şi eu ce se rm
şi ne taie drumu în curmeziş. Eu tot pământu ardea. Şi bateam zic?... Trebuia se se sfîrşeasc
prind a chiui, da Ilinca de colo : caii de-’i rupeam... ziua mică, aşa....
drumul greu, astupat de vifor, <
«Se ştii, bădică Ioane, că A, momentul acesta de franche
când am ajuns în sat se întu- <
nu ne merge bine»... ţă, numai vorba asta din urm
necase de nu-’ţi vedeai mâna. ;
«Ei, ba că chiar, astea îs l-a osândit... Zece ani de închi
Am oprit sania în colţul livezii, <
vorbe»... ş’am început să rîd... soare 1 Şi Ion a primit verdicti
ne-am dat jos, ş’am venit tiptil <
zic: «dacă de un biet vătuiu îţi cu o nepăsare de nebun.
pe lângă gard. La amândouă <
faci tu frică, — da încă să ne
casele era întuneric. Uşa dela
iasă o haită de lupi înainte... A. Vlahuţă.
tinda noastră nu era prinsă, o <
uite că chiar mi-se pare că văd
împing binişor, şi dau se întru <
ceva colo pe topşanl»
în casă... zăvorul pus:., strig: <
«Ara bădică, zeu taci, că-’i «Tudoro, deschide!» Aud eu o<
vorbi într’un ceas rău». foşneală înlăuntru... da pe urmă <
Şi tot aşa, mai cu una mai nu mai aud nimic. Sgâlţâiu de (
cu alta, ne-am pomenit pe Ja o clanţă, şi ear’ strig: «Deschide <
amiază la hanul Grecilor, făcusem Tudoro»... A oftat cineva... ori <
mai bine de jumătate de cale. mi s’a părut? nu ştiu... ştiu că’mi <
Ne dăm jos, să ne mai încălzim bătea inima de nu puteam răsufla. <
şi să îmbucăm ceva pe fugă... Atunci m’am hotărît se stric uşa... <
Scot eu mălaiul din traistă, zic Mă plec, bâjbâiu în colţ, sub $
Edate şi redactate de IO AN MOŢA. Minerva» institut tipografic în Orăştie.