Page 2 - Bunul_Econom_1901_25
P. 2
Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 25
căci munca asta roade îmbelşugate va bogată nu sunt mai mari ca în săptă cât cea din anul trecut, care şi el a
aduce, şi încă multe bune şi frumoase mânile trecute. x fost slab.
lucruri vrednice de imitat veţi putea Ear’ fiindcă acum suntem aproape R apiţa e deja secerată pe pustă,
astfel face, - ca se vă binecuvinteze fiii de seceriş, apoi după cât să vede şi ba pe aiurea au şi îmblătit-o. A dat
si fiii fiiilor voştri. după cât să judecă, că se mai pot des- 4— 8 măji metrice pe jugăr.
S. P. volta holdele, să dă socoteală, că roada Cucuruzul e foarte deosebit la
nu va atinge nici mijlociul bunătăţii stare în deosebitele părţi ale ţerii. Pe
depline. unele locuri s’a întărit bine, dar’ pe
Starea sămănăturilor. In deosebi să află c ă : multe locuri, ca d. e. pe ţărmufii Tisei
G tâul de toam nă pe multe locuri şi în Ardeal, e încă slab.
începe a se coace mai iute ca de re Griimpenele, afară de locurile unde
Ministeriul nostru r. u. de agricul să simte lipsa de ploaie, stau bine.
tură a publicat icoana ce şi-a făcut gulă, pe unele locuri e deja aşa de In u l şi cânepa sunt pe alocurea
despre starea sămănăturilor în ţară, pe înaintat, că în săptămâna viitoare încep
a secera. Dar’ pe alocurea e încă tgre mărunţele, dar’ ploile din urmă le-au
temeiul ştirilor primite dela raportorii
verde grâul, aşa că ăstan secerişul se îndreptat. Inul în mare parte e înflorit,
economici pe care îi are peste tot lo
va începe în timpuri foarte deosebite. cânepa acum începe.
cul. Iată ce spune:
Să va recolta în ţara întreagă de pe Tutunul e cam întârziat în des-
Roada grâu lu i ăstan, peste toată voltare. Il sapă acum.
cele 5.877.378 jug. catastrale, cam
ţeara la olaltă socotită, nu dă nădejde N apii de nutreţ şi de zăhar stă
36 —37 milioane măji metrice, deci cu
de mai mult ca anul trecut, şi anume: teau rău, dar’ ploile zilelor din urmă
vre-o 2 mii. mai puţin ca an.
37 milioane măji metrice de g râu ; i-au întrămat binişor.
Sâcara de toamnă iăgădueşte roadă
secara 12 milioane măji m.; rapiţa 11 Viile au înflorit între împregiurâri
bună, mai ales ca calitate. Pe unele
mii. m. m.; ovefs 10 mii. m. m.; ba să normale, şi acum le sapă şi le leagă
locuri încă prin 20 Iunie să începuse
poate zice că în total fiecare plantă şi plivesc. In contra peronosporei au
secerea ei. In socoteală mijlocie va da
dă mai puţin cu câteva mii de măji fost stropite peste tot locul.
jugărul cam 6 măji metrice. întrece
metrice, decât în anul trecut. Poam ele tăgăduiau mult, dar’ în
ceva anul trecut.
In a treia decadă (1 decadă—10 zile R apiţa de toam nă a început a fi urma vremii secete, au început a cădea
a lunii) a lui Iunie, timpul a umblat, secerată în părţile de Miază zi ale ţerii, tare şi a fi vermenoase, pe alocurea
în cele mai multe părţi ale ţerii mai ba şi în unele părţi mai din sus. Roada furtunile le-au scuturat tare, aşa că
roadă bogată de poame, numai în pu
bine ca în cele două de nainte. Cu nu e peste tot locul mulţumitoare.
ţine locuri să nădăjdueşte.
toate astea nici timpul acesta mai priin- Ovăsul în timpul din urmă s’a
cios, n’a putut repara cu totul pagu întrămat, îndeosebi pe pusta Ungariei, *
In ţinutul Orăştiei până acum să-
bele pe care le-a pricinuit timpul rău pe Unde a plouat. Dar’ în cele mai
de mai nainte, aşa că deşi ici-colea s’a multe părţi e încă mai slab decum e mănâturile să arată frumoase, pline de
nădejdi, decumva vremea schimbată şi
îmbunătăţit starea sămănăturilor, în deo pe vremea asta în ani normali. Din grindina nu le va ruina. Viile au perdut
sebi ce priveşte calitatea (bunătatea), pricina asta să prevede, că producţia deja mult prin grindina căzută zilele
cu toate astea nădejdile de roadă mai ovăsului va fi ăstan mai slabă şi de astea.
F O I T A văluită de razele lui calde, cu faţa în o clipă din visul ei. Se opri sub un
9
bătaia unui vent uşor şi răcoros, o luă stejar, privind mirată în jurul ei. Picioa
rasna prin mirişte în spre coasta pă rele îi tremurau. Să lăsă uşor în ge
I N D U R A R E
durice! din zarea dealului. Unde se nunchi; îşi luă capul între mâni şi
— NUVELĂ —
ducea?...%Nici ea nu ştia. căzu cu faţa în iarbă Plângea cu hohot.
(Urmare)
In zarea dealului, se opri o clipă, Plânsul o uşură. Incet-încet se
Se ridică în picioare se vadă dacă privind calea largă ce se întindea de linişti; o oboseală copleşitoare îi cu
tot mai e horă. Putu distinge câteva cealaltă parte. Zăria acolo, ca printr’o prinse tot trupul. Căzu într’un somn
fete, prietine de-ale ei, cari jucau. Făcu pânză străvezie, alte sate, alte păduri adânc.
câţi-va paşi, fără să ştie unde se duce. şi coclauri în depărtare. Ii venia, par’că, înspre sară, pe la toacă, deabia
Ochii cădeau pe drumul Galaţului; se sboare pe deasupra văii aceleia pe să deşteptă, privind nedumerită în jurul
urmări toate încovâiturile lui, până coasta celuilalt deal şi de acolo tot ei. Nu ştia unde-i. Clopotul satului o
departe. aşa înainte, să se ducă departe... dumeri. Se sculă repede şi plecă în-
In loc se se lese în vale, la horă, Obrajii îi erau aprinşi ca para grijată, ca nu cumva măsa sau tată-seu
picioarele o îndreptară spre dealul din focului. Sînul ei fraged şi templele îi să fi venit acasă.
dosul casei lor. Trecu pe lângă două svîcneau cu putere. Fugea, strîngen- In poarta casei se mai linişti; nu
case, singurele cari mai erau în deal du-şi sînul cu mânele. I-să părea că venise nimeni; lăcatul era tot pe uşă,
de-a lor. N’a văzut pe nimeni prin nu mai atinge pămentul. Par’că era fer o sete ferbinte îi usca buzele. Luă cofa
ogradă. Aveau lăcatu pe uşă. Plecă tot mecată. de pe prispă şi se lăsă în vale la şipot.
înainte; şi cu cât să apropia de zarea In coasta păduricei, dădu de umbră. Tocmai trecea drumul cel mare
dealului, cu atât mergea mai repede. Ventul uşor şi răcoros dispăruse. O din mijlocul satului, când auzi un tro
Soarele era aproape la amiează. In- linişte aşa de adâncă, în cât o deşteptă pot de cai şi sunete de clopoţei, venind
