Page 3 - Bunul_Econom_1901_25
P. 3
Nr. 25 BUNUL ECONOM / . ■■■■■■:. . Pag. 3
timpului, ş. â. In ţinuturile şesoase, cu se treeră cu maşina, nu mai e neapă
A g r i c u l t u r a clima călduroasă, secerişul se începe rat de lipsă ca chiar toate firele să se
pe la mijlocul lui Iunie, în ţinuturile aşeze spic la spic; căci din maşină şi
Seceratul. colinoase şi deluroase, cu climă mai aşa nu scapă spicele neîmblătite sau
Bonul spicoaselor trece prin trei răcoroasă, pe la sfîrşitul acestei luni, nescuturate. De altfel coasa împedecată
stări de coacere mai însemnate, anume: ear’ la munte în sfîrşitul lui Iulie şi pe sau cu greblă, este astfel întocmită, că
a laptelui, a pîrgei şi a coacerii depline la începutul lui August. firele tăiate nu le împrăştie şi încurcă,
sau rescoacerii. Aceste trei stări de Dar’ nici în acelaşi hotar secerişul ci le aşează frumos unele peste altele,
coacere ori-ce plugar le ştie deosebi nu se poate începe an de an la ace spic la spic, aprpape cum se face şi
cu înlesnire, şi ele îi servesc de în laşi termin. Dacă primăvara a fost tim cu secerea.
dreptar pentru începerea seceratului. purie şi vara caldă şi secetoasă, sece Cosirea însăşi se face, sau dela
Până bonul e în stare de lapte, rişul se începe mai de timpuriu, ear’ holdă în laturi, sau cătră holdă. In
spicoasele nu se seceră, pentru-câ bo dacă primăvara a fost târzie, ear’ vara caşul întâiu pot urma fără împedecare
nul ar rămânea sbîrcit şi fără putere; ploioasă şi răcoroasă, secerişul încă va mai mulţi cosaşi, unul după altul; în
şi deci am îndura perderi. Dar’ şi trebui să urmeze mai târziu, caşul al doilea, pe urma cosaşului tre
seceratul când bonul se află în starea Seceratul spicoaselor se îndepli bue neapărat să urmeze un adiinător,
femee sau copil, care să pună la o
a treia nu e împreunat cu câştig. neşte cu secerea, cu coasa împedecată
parte, pe legături, grâul cosit.
Fiind spicoasele rescoapte, ele se scu şi cu maşina de secerat.
tură, mai ales grâul şi orzul, şi prin Cel mai obicinuit mod de secerat
aceasta se pricinuesc mari perderi. este, fără îndoială, cel-ce se îndeplineşte Legatul şi uscatul bucatelor.
Tocmai de aceea seceratul se începe cu ajutorul secerii. Atât grâul, cât şi Pentru-ca să se uşte cât mai bine,
de obiceiu când bonul este în pârgă săcara, orzul şi ovăsul se seceră mai bucatele, pe dată ce au fost tăiate, se
sau de jumătate copt, şi se coace apoi bine cu secerea; dar’ acest mod de aşează în mănunchi şi brazde, cari se
deplin până când se sfîrşeşte cu sece secerat este anevoios şi costă mult; mai numesc şi porloage. Acest mod de
ratul, cum şi în timpul cât stă porlog, de aceea în multe locuri el a început uscare se foloseşte cu deosebire când
în snopi şi clăi. să fie înlocuit cu coasa; îndeosebi cei bucatele sunt pline de rouă sau altcum
Numai spicoasele menite pentru a cu pămănt mai mult, fac economisâri jilave în urma ploilor; de asemenea
scoate din ele grăunţele de sămănat însemnate înlocuind secerea cu coasa. când ele au fost secerate în lapte sâu
trebue lăsate să se răscoacă. Pentru seceratul unui jugăr de holdă fiind prea îmburuenate, ori apoi când,
De obiceiu mai întâiu se seceră sunt de . lipsă 5— 6 oameni într’o zi. Un în urma ploilor mari, au fost răsbite în
săcara şi orzul, şi numai după-ce s’a bun cosaş coseşte un jugăr de holdă clăi. Dacă n’am face astfel în numitele
sfîrşit cu seceratul lor se începe sece in timp de o jumătate de zi; deci lucră împregiurări, bucatele s’ar putea uşor
rişul grâului şi pe urmă al ovăsului. înzecit mai cu spor, şi în urmare şi încinge, şi ni-s’ar pricinui pagube sim
Seceratul săcării se începe cu 10— 14 mult mai ieftin. ţite. Dar’ mai cu samă ovăsul şi orzul,
zile mai de timpuriu ca al grâului. Până spicoasele se treerau (îmblă- în cari avem sămănate luţernă sau
Timpul secerişului atîrnă, fireşte, teau) cu îmblăcii, seceratul cu secerea măzeriche, trebue totdeauna uscate în
dela climă, în parte dela umblarea era neapărat trebuincios; de când însă mănunchi şi brazde.
despre poarta satului. Se opri puţin să — Ce-aţi mai făcut, de când am — Ţine legătura aşta şi du-o în
asculte. Până să-’şi dea seama, vezii plecat ? casă.
trecendu-i pe dinainte o trăsură cu — Apoi,... la câmp,... am mai . Irina luă legătura din mânile lui
patru cai înaintaşi. cules nişte fasole şi cartofi. Vasile; se duse în casă. Vasile făcu
Tatăl ei, pe capră, mai mândru — Da păpuşoii ?... câte-va ocoale prin ogradă şi prin
decât boeru, o zări; vesel: îi făcu semn poiată; întră şi el în casă. Irina să
— Mai nimic, tată! Pe ici pe co
cu biciu că, iacă am venit! gătea să pună de mămăligă. *
lea câte un ştiulete; de ne-am alege
Cuconu Ieni îşi întoarse repede măcar cu hlujanii pentru vite. — Ia vino încoace, fă Irino!
capul îndărăt ca s’o vază şi el. Irina
— Aşa e. Da las’ Irino, că nu e Uite, ţi-am adus şi ţie un bariş fru
zări o barbă stufoasă şi neagră ca
nimic. Am scăpat de nevoe! Iacă am mos, albastru, cum îţi place ţie; boeru
fundu ceaunului. Sfiiciocsă, îşi lăsă ochii
întrat la curte. Boeru îmi dă zece l-a ales. Uite, vezi, şi o păreche de
în păment, urmându-şi calea spre şipot.
galbeni pe an, îmbrăcăminte şi câte cioboţele.
O vedenie urîtă, parcă-i trecu pe ceva făină şi udâtură, când vom avea Irina nu îndrăsnea, să se apropie.
dinaintea ochilor. Se întoarse repede nevoe. Rămase înmărmurită cu căuşu în mână
acasă, aşteptând neliniştită. Irinei, par’că nu-i venia se-’l pri privind de departe cum Vasile întindea
Peste un ceas deabia, tată-său vească în faţă. barisu.
»
întră pe poartă cu o legătură la sub — Da ce ai, Irino?, Par’că te-ai — Mă duc să mulg capra, tată.
ţioară. Găsi pe irina în mijlocul ogrăzii schimbat la faţă. Irina eşi. Vasile strîngend lucru
aruncând grăunţe la păsări.
— Deh, ştiu eu, tată! M’o tot rile, îşi zicea: Dac’o veni şi ea fată în
- — Da mă-ta unde e, Irino ? durut capu şi par’că mă ia cu friguri casă la curte, mai capăt zece galbeni
— S ’a dus la tîrg, tată. din când în când. pe an. Boeru mi-a zis că-i dă şi ei
