Page 4 - Bunul_Econom_1901_25
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 25
Când bucatele sunt pe deplin coasele de toamnă snopii trebue făcuţi paiele resfirate în forma unei căciule, cu
coapte şi lipsite de rouă sau umezeală de 8-—10 gk., din cele primăvăratice spicele în jos, care să acopere spicele
din ploi, cum şi de burueni, ele se de 7— 8 kg. De altfel secerătorii în snopilor de desupt.
leagă pe dată în snopi. demânatici ştiu şe potrivească mărimea In ţinuturile ploioase snopii se pun
Pentru legat la noi se întrebuin snopilor. ^ în forma cortului, cu spicele în sus,
ţează de obiceiu legături făcute la faţa Legatul snopilor îl îndeplinesc cu adecă doue rînduri de snopi, ale căror
locului în timpul secerişului, din holda deosebire bărbaţii, mai rar şi femeile, spice se razimă unele de altele, şi dea
ce se seceră, şi numai pentru legarea şi se face mai bine cu ajutorul unui supra se pune coperişul. In ţinuturile
primăverilor din samă afară mici se vîrtej de lemn. de tot ploioase se fac clăi mari, peste
întrebuinţează altfel de materii, şi anume: Clăitul este de multe feluri, şi cari se pune coperiş în toată forma.
paie de grâu sau de săcarâ, papură, numărul snopilor, din cari se compun Bucatele ţrebue să rămână în clăi
nuiele de răchită, coaje de teiu ş. a. clăile, încă este foarte deosebit. In până ş’au uscat pe deplin, cei-ce se
In unele locuri plugarii îşi gătesc unele locuri clăile se fac de câte 20 prea grăbesc cu căratul, nu arare-ori
legăturile de mai înainte, şi nu-’şi mai snopi, în altele din mai mulţi, chiar şi se câesc amar; căci bucatele puse gră
perd timpul cu facerea lor în decursul până la 36 snopi. madă, fiind în stare jilavă, se pot în
seceratului; şi bine fac. In zilele ploioase, Modul de clăit încă este foarte cinge şi strica cu totul; se pot chiar
sau când nu e îmbulzit de alte lucruri, deosebit, după cum cutare ţinut e mai şi aprinde. In astfel de împregiurâri
plugarul ar putea să-’şi gătească toate secetos sau mai umed. In ţinuturile pagubele pot să fie mult mai mari,
legăturile trebuincioase, atât pentru bu mai secetoase snopii se pun grămadă, decât dacă bucatele s’ar fi lăsat timp
catele de toamnă, cât şi pentru cele şi»anume: unul de desupt, apoi peste mai îndelungat expuse ploilor în câmp.
de „primăvară. Un om poate face peste el se pun culcaţi 4 snopi, aşa ca spi Ear’ bucatele încinse se strică uneori
800 legături într’o zi. Alţii cumpără, cele să zacă pe numitul snop; alt rînd cu totul, atât grăunţele cât şi paiele,
legăturile. Reuniunea agricolă din Sibiiu de snopi, mai puţin cu unul, se pune încât nu se mai pot întrebuinţa aproape
îmbia de cu primăvară legături de peste rîndul al doilea, dar’ cu spicele la nimic, şi cel mult ca gunoiu sau
snopi foarte practice şi trainice ffiiia întoarse, şi peste acest rînd încă un al la ars.
cu câte 15 cor. 60 fii. sau 14 cor. treilea rînd, mai puţin cu un snop,
50 fii. după mărime. Atâta numai că ear’ în vîrf un singur snop.
ce se poate găti la casă, nu trebue Pusul în crace este obicinuit în 0 iernă Suicaiă.
cumpărat. cele mai multe locuri, şi este un mod
Legăturile gătite mai înainte se foarte bun de clăit; despre el nu mai (D in A frica-de-Sud).
udă, ca să nu se rupă. lungim vorbă. Atâta numai, că în unele Povestea să petrece în Transvaal,
Snopii trebue făcuţi potrivit, nici locuri se pun clăi, în altele jumătăţi; într’o vale pe unde trecuse focul răs-
prea mari, nici prea mici. Când ei sunt modul aşezării snopilor este însă cam boiului, lăsând negre ruini şi mormane
mici, se perde timp prea mult cu face acelaşi. de cenuşă, în locul albelor căsuţe şi a
rea lor; ear’ când se fac prea mari, e In unele locuri se fac clăi rotunde, florilor.
greu a umbla cu ei la clăit şi încărcat, punăndu-se snopii în picioare, cu spi O văduvă, a cărei casă fusese dă-
şi se şi uscă mai cu anevoe. Din spi- cele în sus, şi deasupra un snop cu rîmatâ de Englezi spre a o pedepsi
tot atât. Da, ce dracu, o fi avend fata Mama Zoiţa asculta clătinând din cap. îmbrăcăminte şi dac’o fi mulţămit ţi-o
de-i aşa de întunecată şi hurzuzâ. — Dac’o vrea numpi! Da nu ştiu mai da şi doi juncani, când te-i mă
Vasile tocmai îşi cerca un spenţer zău, Vasile! rita. Ia o să te norocească!
nou când mama Zoiţa întră cu desagii) — Şi de ce să nu vrea? Ce? Irina nu răspunse nimic. Rămase
plini cu oale şi ulcele. par’c’o s’o mănânce. Iaca am să-i spun încremenită cu o ulcea în mână. Faţa
— Eh..., iacă! ai venit Vasile? acum! şi vorbele lui moş Şerban şi ale lui
Da fata unde e? Irina întră cu ochii în păment, George îi reveniră în minte.
— Mulge capra în grădină. Uite, ţinend în mână un şiştar mic cu lapte. •— Ei ? ce zici, Irino ?
Zoiţo, ţi-am adus şi ţie un cumaş de — E h ! Da când ai venit, mamă ? — Ce să caut acolo, tată. Eu nu
rochie, cu puchiţăi, ştii, cum ziceai că — Iacă acum. Ia scoate oalele şi ştiu se tac treaba acolo. O să muncesc
ai văzut la Ruxanda lui Sandu. ulcelele cele din dăsagi, Irino. cu mama la câmp. Nu-mi vine să mă
Zoiţa privea cu bucurie bucata de înaintea vetrei, păzind ceaunul cu duc acolo!
cit, frecând-o între degete, se vadă mămăligă, Irina scoate una câte una Două şiroae de lacrămi brăsda
dacă e bună. Uite, şi pentru Irina un oalele şi ulcelele privindu-le. Cari mai obrajii Irinei, şi cădeau în picături pe
bariş şi o păreche de cioboţele. Mi-a de cari i-să păreau mai frumoase. îşi ulceaua ce ţinea în mână. Nu s’a mai
dat boeru trei galbeni înainte. Se ţine alese o ulcică, spunend măsei că aceea putut ţinea; a şi eşit pe uşe.In capătu
Zoiţo, de mine să aduc şi pe Irina fată o să fie a ei. Mama Zoiţa din mâna prispei plângea înăbuşit cu pestelca la
în casă la curte. Ne mai dă încă zece stângă făcendu-şi cot, măsura bucata ochii.
galbeni pe an; şi dacă o fi fata de de cit. -— Dacă nu vrea, omule! Ce se-i
treabă, îi mai dă şi o păreche de — Iacă, Irino, zise Vasile, boeru faci? Zicea mama zoiţa.
juncani, când s’o mărita. Ia o s’o no- vrea să vii şi tu la curte. O se-’ţi dea Vasilie eşi pe prispă, uitându-se
o ceaşcă. şi ţie zece galbeni pe an, mâncare şi încruntat la ea.
