Page 6 - Bunul_Econom_1901_25
P. 6
Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 25
Azi, Vineri dimineaţa, cerul s’a în grabă acasă. Mama maşteră însă pentru a M. Sale împăratului patru stupindii
chis de tot şi ploaie puternică isbită d.e aceasta a bătut-o rău şi a tîrit-o de de câte 100 cor., cari în fiecare an, la
vânt cade in stropi mari aproape neîn păr prin curte. Toate acestea le a văzut 10 August, să fie împărţite între băr
trerupt, ceea-ce poate aduce cu sine micul Iosif, care are numai 13 ani, şi baţi şi femei, fără deosebire de naţio
căderea holdelor de grâu, spre durerea şi-a propus să-şi râsbune. Seara tatăl nalitate şi confesiune, cari au trecut
economilor. copiilor s’a dus cu caii în câmp, ear’ vârsta de 70 ani, sunt sărmani şi nu-şi
mama vitregă s’a culcat afară sub un pot agonisi singuri cele necesare pen
Foc mare a bântuit săptămâna şopron. Mai târziu, când copilul văzii tru traiul lor.
trecută în comuna vecină Foit. Casele, că mama doarme, a luat briciagul tată
şurile şi alte supraedificate a alor 30 lui şi i-a tăiat gâtul! Micul Iosif dim Omorît de grindină. O furtună
economi au fost repede prefăcute în preună cu sora-sa şi-au luat nişte haine grozavă cu grindină s’a descărcat
cenuşă. Oamenii duşi la câmp, pe când şi în puterea nopţii au plecat de acasă. Sâmbăta trecută asupra comunei Nagy-
au venit puţin au mai putut mântui. Ei însă n-’au mers departe şi la viile Toszeg din comitatul Torontal. Furtuna
Au ars şi unii viţei şi porci ce erau satului s’au oprit, unde au durmit până a început îndată după amiazi şi în
închişi acasă în coteţe. Unui proprietar, dimineaţa, de unde apoi au fost excor- timpul cel mai scurt o ploaie torenţială
Hanner, să zice că i-ar fi ars şi bani taţi la casa satului. Micii ucigaşi au se vărsa din nori însoţită de tunete şi
de hârtie vre-o 2000 cor. ce-i avea în mărturisit tot zicând, că n’au mai pu fulgere. A durat până pe la 5 ore d.
casă. Şi spre marea lor nenorocire, tut suferi bătăile mamei lor vitrege. a., ear’ după aceasta a urmat o grin
aproape toţi au fost neasiguraţi contra De-ocamdată copiii se află în închisoare dină de m ărim ea nucilor, care a aco
focului. ' preventivă. perit pământul, nimicind întreagă re
colta. O femeie bătrână, care era în
In atenţiunea meseriaşilor. Reoolta în România. »Berliner câmp la lucru, pe drum spre casă, a
9
9
Reuniunea m eseriaşilor si comercianţi- B6rsen-Courrier« primeşte dela cores fo st om orîtă de g h iaţă! Cadavrul ei
lor din Şebeş »A ndreiana«, proectează pondentul seu din Bucureşti următoa mimai a doua zi a fost aflat.
arangearea unei exposiţiuni profesion ale rele : Milionari Români în Trans-
f i industriale de casă, în Sebeşul-săsesc. Ploile abundante din ultimele zile
vaal. Revista franceză »L’Ilustration«
Vor expune învăţăceii, sodalii, măestrii, au avut un efect favorabil si din toate
i
şi ţăranii din Sebeş şi jur, pot se ex judeţele vin cele mai bune ştiri despre publică în numărul său din urmă o ilus
traţie representând redeschiderea so
pună şi măestrii şi sodalii şi din alte perspectivele viitoarei recolte a cerea lemnă, în presenţa generalisimului Kit-
părţii, ceea-ce fără îndoială ar contribui lelor, care promite un resultat strălucit chener, a unor mine de aur din Johan-
la o mai bună reuşită a exposiţiunei. cu atât mai vârtos, cu cât, după toate nesburg. Serbarea redeschiderii a fost
Ziua deschiderii exposiţiunei e probabilităţile, preţurile vor fi cu mult presidată de d-nii George şi L. Albii,
fixată pe 29 Iunie st. v. (ziua de Sânt- mai bune decât în anul trecut.
directorii şi proprietarii de mine. Lumea
Petru şi Pavel). P rem iile si diplom ele Agricultorii, cari din tristul an
se întreabă, cine sunt d-nii G. şi L.
să vor împărţi la încheere, care va ur 1899 avuseseră se se lupte cu cele mai
Albu ? Sunt doi fra ţi rom âni din Ga
ma circa la două săptămâni. Obiectele mari greutăţi, resuflă liniştiţi şi împreună
laţi, cari încă din 1875 au plecat din
din a fa ră să primesc şi sunt a să tri cu ei ţeara înţreagă, căci România
Galaţi la Alexandria, apoi în Indii şi în
mite la adresa Reuniunii sus numite trăeşte exclusiv din produsul solului său
Englitera, şi dela 1883 se află în Trans-
cel mult pân ă la 2J lum e n. în cereale.
vaal, unde prin muncă au devenit pro
Detailuri să vor publica ulterior. Nu ne mai despart decât câteva
prietarii a două mine din cele mai mari.
săptămâni dela timpul când se începe
Amândoi sunt archimilionari,
O mamă vitregă. Un cas ne de obiceiu, aici în ţeară, secerişul, strîn-
mai auzit s’a întâmplat de curând în gerea cerealelor; dacă vremea se men Bătae în claustra. Din Murăs-
j
comuna Tălmaciu (Ungaria), unde doi ţine tot aşa de favorabilă ca până acum, Oşorheiu se anunţă o întâmplare foarte
copii minori au săvîrşit un omor. Ţă şi dacă vom avea noroc de o recoltă picantă, care, prin urmările sale, a pro
ranul Iosif Sztanyo înainte cu câţi-va bună şi bogată, după cum se speră dus mare sensaţie în întreg oraşul. Co
ani a rămas văduv, ear’ celor doi copi după toate semnele îmbucurătoare de pila unui domn de-acolo, elevă în clasa
laşi, un băiat şi o fetiţă, ai săi li-a până acum — atunci România va face a VUI-a a claustrului (mănăstirei) de
angajat o crescătoare. De fapt Sztanyo un pas uriaş spre îmbunătăţirea situa- călugăriţe, se înamorase de un oficer al
s’a şi căsătorit cu Cătălină Stefanca. ţiunii sale economice şi financiare. garnisoanei locale şi avea cu dânsul
Mama vitregă însă nu putea să sufere Politica financiară a guvernului, va dese întâlniri secrete Faptul însă s’a
pe nenorociţii copii. Vieaţa micilor co avea astfel un sprigin nepreţuit, şi a- descoperit, şi întreg institutul nu vor
pilaşi a fost un adevărat chin şi ei nici ceastă ţeară înzestrată cu bogăţii na bea decât de aventura amoroasă a ele
nu cutezau se se tângue tatălui lor. turale aşa de mari, va învinge repede vei din claustru. Căci fata însăşi, nu
Astfel trecură trei ani şi spatele micei consecuenţele triste ale anilor 1899 făcea de loc secret din aventura sa;
Mărioare şi a micului Iosif erau tot şi 1900. povestea chiar adeseori de oficerul său
vinete de bătăi. Zilele trecute Mărioara, »schneidig«, cu multă pasiune, tuturor
ca de comun, merse cu gâştele la păşune Stipendii pentru bătrâni. Con colegelor şi accentua: cât se simte de
şi fiindcă copilei de 12 ani i-a fost foame, siliul comunal din Cernăuţi a decis a fericită! Vestea a ajuns însă şi la ure
a mînat de astădată gâşele mai de înfiinţa din incidentul zilei natale a 70-a chile tatălui fetei, şi indignat de svonul
