Page 2 - Bunul_Econom_1901_26
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  26

          gerea  să  se  facă,  numai  după  clăi  şi   tregi;  pe  când  din  maşină  mare  parte   la  toate  spicoasele  (afară  de  săcară)
          snopi,  ci  chiar  după  mănunchi  şi spice,   a  grăunţelor  se  frânge  şi  se  spintecă.   repetăm  şi  adaugem  următoarele:
          S ’a  adeverit  că  în  unele  clăi  sunt snopi   Asttel  de  grăunţe  nu  răsar  şi  trebue să
                                                                                                      Cosi rea  grâului  cu  coasa  împede­
          cu spice şi  grăunţe  mai  bine  desvoltate   se  samene  cu  mult  mai  multă  sămânţă
                                                                                                cată  se  face,  cum  am  zis,  sau  dela
          decât  în altele, după-cum cutare petec de   decum  se  samănă  odinioară,  când  tree-
                                                                                                holdă  în  laturi,  sau  cătră  holdă.  In
          loc  a fost mai bine gunoit şi  mai scutit de   ratul  se  făcea  cu  îmblăcii,  şi,  dacă  ar
                                                                                                caşul  întâiu  pot  urma  fără  împedecare
          împregiurări  nepriincioase.  Nici  chiar în   şi  răsări,  dau  naştere  la  o  roadă  ne­
                                                                                                mai  mulţi  cosaşi,  unul  după  altul;  în
          acelaş  spic  nu  sunt grăunţele asemenea.   voiaşă.
                                                                                                caşul   al   doilea,  pe  urma  cosaşului
          Cele  din  jos  şi  din  vârf  sunt  deobiceiu   Mare  grije  se  poartă  şi de alegerea
                                                                                                trebue  neapărat  să  urmeze  un  adună-
          mai  puţin  desvoltate,  decât  cele  dela  şi  curăţirea  acestor  grăunţe de sămenţă.
                                                                                                tor,  femee  sau  copil,  care  să  pună  la
          mijlocul  spicului.                        Ele  se  aleg  prin  vânturat.   Se  aruncă
                                                                                                o  parte,  pe  legături,  grâul  cosit,  ce  ră­
               Eatâ  cum  fac  unii  plugari  pentru   adecă  cu  o  vânturătoare  pe  arie,  aşa   mâne  culcat  pe  grâul  în  picioare.  Co­
          a  agonisi  sămânţă  aevea  bună:  Ei  aleg   cum  se  făcea  odinioară,  până  a nu avea   situl  înspre  holdă  se  face  mai  cu  samă
          un  cap  de  loc  din  cele  mai  roditoare   maşinile  de  îmblâtit  şi  cele  de  ciuruit.   pentru  încunjurarea  scuturării  grăunţe­
         şi  unde  holda  e  mai  frumoasă  şi  mai  Sămânţele  cele  mai  mari  şi  mai  grele,   lor,  când  grâul  este  foarte  copt.
         deopotrivă.  Holdei  din  acest  cap  de  loc  adecă  cele  mai  potrivite  pentru  sâmă-   Pentru  legat  şi  clăit ajunge  un  om

         îi  dau  toată  îngrijirea:  îl  plivesc  de mai   nat,  se  duc  mai  departe  pe  arie,  cele
                                                                                                mare  după  6  cosaşi.  De  alt-cum  împăr­
         multe-ori  pentru-ca  se  se  stârpească    mijlocii  urmează  în  rîndul  al  doilea,  ear’
                                                                                                ţirea  muncei,  unde  sunt  2— 3  s’au
         ori-ce  burueană,  se  alege  secara  din   coadele  şi  pleava  la  urmă.   Sămenţele
                                                                                                mai  multe  persoane  de  lucru,  urmează
         grâu,  şi  se  şi  sapă.   Astfel  de  lucrări   din  frunte  se  aleg  din  celelalte  cu  aju­
                                                                                                de  sine;  căci  nu  e  cine  ştie  ce  treabă
         nu  rămân  nerăsplătite,  şi  nu  mai  ales  torul  unei  mături  reschirate,  se mai trec
                                                                                                mare  de  pus  la  cale.  Atâta  stă,  mai  pe
         când  e  vorba  de  producerea  sămânţei.   încă  odată  prin  ciur  şi  prin  trier,  astfel
                                                                                                sus  de  ori-ce  îndoială,  că  cosirea  cu
              H olda  aceasta  de  semenţă  nici-    că  rămâne  numai  firul  grâului.
                                          J                                                     coasa  împedecată     este  vrednică  de
         odată  nu  o  seceră  în  pîrgă,  ci  o  lasă    Am  dori  ca  plugarii  noştri  să  ţină   luare  aminte   a  tuturor  pentru  iefti-
         se  se  coacă  pe  deplin  pân ă  e  încă  în   seamă  de  aceste  sfaturi  scoase  din  pă­  nătatea  şi  sporul  neasămănat  mai  mari
                                                     ţania  multor  economi  luminaţi;  căci nu­
         picioare.  La  secerat  se  poartă  de  grije,                                         faţă  de  seceratul  obicinuit;  şi  de  aceeâ
                                                     mai  făcând  treptat  îmbunătăţiri  în toate
         ca  spicele  se  nu  se  scuture,  căci  prin                                          în  foarte  multe  caşuri  e  de  a  i-se  da
         scuturare  ne  lipsim  în  totdeauna  de    vom  putea  nădăjdui  şi  la  îmbunătăţirea  întâietatea.
         grăunţele  cele  m ai  bune  de  semenţă.   sortii  noastre.
                                                        )
                                                                               R o m u l  S imu      Grâul  căzut  şi  încurcat   nu  se
         Unii  aleg  din  mănunchiu  spicele  cele
                                                                                                poate  aduna  cu  coasa,  ci  numai  cu
         mai  frumoase,  ca  ele  se fie  unul ca unul.
                                                                                                secerea.
         Astfel  adunate:  grâul,  secara,  etc.,  se   Coasa  în  locul  secerei.
         păstrează  neîmblătite  pân ă  în  ajunul                                                   Săcâra,  fiind  lungă  în  paiu,  se
         semănatului,  căci  în  paie  grăunţele  se      Pentru  întregirea  ardeiului  nostru   seceră  de  obiceiu  numai  cu  secerea.
         păstrează  m ai  bine.   Imblătitul  nu  se  din  numărul  trecut  despre  secerat,  stă­  Cositul  merge  mai  greu,  căci  ea  se  în­
         face  cu  maşina,  ci  cu  îmblăcii.  Cu  chi­  ruind  de  nou  asupra  introducerii  cosi­  curcă  uşor.
         pul  acesta  căpătăm  numai  grăunţe  în-   tului  cu  coasa  împedecată,  la  grâu  şi     Orzul  e   de  dorit  să  se  adune


                     F O I T A                            —  Ce ?  par’că  o  să  te  vadă  ori      Vasile,   îndreptându-se   în   spre
                                                     ai  să-’l  vezi?  Pleci  de  grabă.        ceardac  într’adins  ca  să-’l  vadă  cuconu
                                                          Vorbele  blânde  ale  mamei  Zoitei   Ieni,  esi  înaintea  Irinei.
                  IN D U R A R E                                                           )
                                                     0  înduplecară.  Irina  luă  ciobotele  la      —     Bre   Vasile  strigă  cuconul
                       —  NUVELĂ  —                  subţioară  şi  plecă  în  spre  curte.  Cu   Ieni  cu  accentul  lui  grecesc,  asta  ţi-e
                                                     cât  să  apropea  mai  mult  de  curtea    fata ?
                           (Urmare)
                                                     boerească,  cu  atâta  simţea că  i-să  îneacă   —   Da  Boerule!
              A  doua  zi  de  dimineaţă,  mama
                                                     suflarea.  De  câte-va  ori  s’a  oprit  în  loc   —  Ia  s’o  văd  şi  eu!....  veniţi  în
         Zoiţa  şi  Irina  au  plecat  la  câmp,  Toată   nâhotărîtă.  Ii  venea  să  se  întoarcă   coace!
         ziua  aceea,  mama  Zoiţa  o  luă  cu  bini-   acasă.  Şi  tot  aşa,  luptânduse  cu  ea    Irina  simţea  căi  se  tae  picioarele
         şoru.  Irina  se  simţia  mai  liniştită.   In
                                                     însăşi,  să  văzu  intrând  pe  poarta  curţii   când  auzi  că-o  chiamă.   Ochii  i-se
         spre  seară,  se  întorceau  acasă:  ajunse   boereşti.   O  luă  pe  lângă  gard,  mai   păinjinise.  Mai  mult  împinsă  de  tatăl-
         în  ogradă,  mama  Zoiţa  o  rugă  cu
                                                     departe  de  casa  boerească,  în  spre    său,  pâşia  spre  ceardac.
         blândeţe  se  ducă  la  curte  cioboatele
                                                     grajd.  Vasile  o  aştepta  în  uşa  bucătă­    —  Hai,  fă  Irino,  să  te  vadă  şi
         lui  tată-său.  Irina  se  uita  trist  în
                                                     riei.  O  zări.                            boeru;  că  uite  te  chiamă!
         pământ.
                                                          In  ceardacu  curţii,  cuconu  Ieni,       Irina  n’a  ştiut  cum  a  ridicat  scă­
              —   Le  duci,  zicea  mama  Zoiţa,  le   mâncat  şi  băut  îşi  lua  cafeluţa,  trăgând   rile  ceardacului.  S ’a  împedecat  de  vr’o
         dai,  şi  pleci  repede.  Ce?  N’ai  se  stai   tacticos  din  ţigareta  de  chihlibar  cu   două  ori.
         acolo!                                      imaneaua  cât  nuca  de  mare.  Printre         —   Ah!  ştii,  că  ai  fată  frumoasă,
              —   Zeu  mamă,  de  câte  ori  mă      rotogoalele  de  fum,  privea  vesel  stogu­  bre  Vasile!
         gândesc  la  boeru  acela,  par’că  m’apucă   rile  de  fân  din  vale  şi  hambarele  pline   —   Apoi  deh!  boerule,  D-zeu  mi-o
         un  Iei  de  cutremur!                      cu  grâu  şi  popuşoi.                     dat-o  asa!
   1   2   3   4   5   6   7