Page 1 - Bunul_Econom_1901_27

Anul II. Orăştie, 30 Iunie v. (13 Iulie n.) 1901. Nr. 27

A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
.Reuniunii economice în Orăstie' se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.j
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în plecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

(a noastră şi a altora, sunt unii cu câte Vă rugăm deci, domnilor abonaţi
I^a m ijlo cu l an u lu i. 3— 4 foi cerute) şi apoi la toate pro­ şi iubiţi cetitori, stăruiţi a răspândi foaia
vocările rămân cu urechea toacă, şi noastră şi frumosul ei adaus literar.
nu-ţi trimit în veci datoria, căci să vede Mandatul postai pentru trimiterea ba­
Un cuvent prea serios adresăm că cu acel gând ascuns ti-au cerut foaia nilor, alăturăm la numărul de faţă!
azi cetitorilor şi abonaţilor noştri. Sun­ pe aşteptare, ca să nu o plătească nici­
Red. şi Admin. foilor
tem la mijlocul anului, timpul de renoire odată E aceasta un lucru urît, un lucru
al abonamentelor. Cetitorii noştri ne­ imoral, care nu poate da nici o încu­ „Bunul Econom 11 şi „Spic. Lit.“
preocupaţi vor fi înţelegend scopul cel rajare ziarelor noastre în greaua lor
prea trumos pentru care s’a întemeiat muncă. Sunt, fireşte şi excepţiuni ono­
şi se susţine cu jertfe această foaie: de rabile, cari îţi cer pe aşteptare dar’ şi Un pas lăudabil.
a încerca se răspândim şi la poporul plătesc, cât ce pot. Noi cu »Bunul Eco­
nostru idei economice mai înaintate, nom» am perdut anul trecut peste 700 co­
mai moderne, de a abate pe cât mai roane, dar’ martore ne sunt listele pur­ Dela Arad şi Lugoş ne soseşte o
mulţi dela lucrarea primitivă dela stră­ tate şi cărţile, că n’am fi perdut nici o para veste bună. Aradul şi Lugojul: diecesele
moşi, a economiei, şi a-i familiarisa cu chioară, dacă restânţierii ne plăteau toţi fiice ale archidieceselor dela Sibiiu şi
idei de însoţire, de întovărăşire în ale pentru timpul cât au primit foaia. Abia j Blaj, au prins şi s’au hotăr t să urmeze
economiei, căci y>unde’s doi puterea j însă au plătit a 4-a parte, ear’ trei părţi | pilda archidieceselor mame, şi se pur­
creşte /..« Am cercat a ţinea foaia noas­ din ei tac până în ziua de azi ş'i-’s poate ceadă la fel în o treabă de mare în-
tră departe de frecări şi zizanii perso­ fericiţi, că nu ie mai cerem. Si nu le sămnătate: în aceea a susţinerii şcoa-
nale, fie de aproape, fie de departe, am mai cerem, că nu putem: ne costă spe­ lelor confesionale în comunele mixte,
ferit-o de certe confesionale, şi ori-ce cu gr.-catolicii şi gr.-orientalii.
sele de provocăii atâta cât numai pu­
scrisori cari ne-au venit, şi ne-au venit tem incassa dela ei în urma provocărilor. Se ştie, că între consistoriile din
multe, cercând a scormoni aceste rane Ear’ pe la cele judecăţi în faţa străi­ Sibiiu şi Blaj s’a stabilit încă de mult
şi a aprinde focul acestor slăbiciuni ce nilor nu voim să mergem cu oameni o învoială plină de înţelepciune, că adecă
ne bântue, le-am pus simplu la coş, ne- de-ai noştri, pentru-că ne-au avut foaia acolo unde avem într’o comună Români
vrend ca prin publicarea lor să aţîţăm gr.-orientali şi gr.-catolici mestecaţi şi
şi n’au plătit’o mai mult.
şi mai mult pe cei interesaţi, şi loc am unii pot ţinea şcoală confesională bună,
Pentru aceea în anul de fată »Bu-
făcut şi facem numai lucrărilor, cari dau > ear’ ceialalţi nu, sau nici unii nici alţii
nul Econom « să şi trimite în număr
o învăţătură bună, sau laudă o faptă nu o pot susţinea o şcoală de dai
mâi restrîns, numai la cei-ce l’au plătit
bună, îndemnând şi pe alţii spre densa. Doamne, acolo credincioşii amenduor
sau la oameni dela care cerend-o avem
Ear’ pe lângă partea serioasă, între şti­ confesiunilor, cari şi aşa suntem fraţi
nădejde că vor şi plăti.
rile zilei am presărat ştiri petrecănoase, de un sânge şi de o mamă, să-’şi dee
ştiri sensaţionale, mişcătoare, şi în foiţă Acestora ne adresăm azi rugându-’i mână împreună şi să susţină laolaltă
nuvele alese, istorioare ori schiţe potri­ să-şi renoiască degrab abonamentul cei-ce o şcoală bună, confesională, adecă ro­
vite a distrage plăcut. au plătit numai până la jumătate, ear' mânească şi creştină, pentru a încun-
cei-ce simt în restanţă, se trimită ne­
Cătră bărbaţii şi cărturarii noştri giura încuibarea vre-unei şcoli neconfe­
greşit măcar restanţa.
serioşi, iubitori a muncii în brazda bi­ sionale, cum sunt şcolile de stat şi co­
nelui, ne adresăm azi, rugându-i, ca, în »Spicuirile Literare«, acest îngrijit munale. Şi anume unde gr.-orientalii
vederea bunelor scopuri ce urmăreşte foaia adaus literar, vor urma a apare şi a să sunt mai mulţi, vor înfiinţa ei şcoala, ear’
s>Bunul Econom«, să facă totul în cer­ trimite celor ce le vor cere anume. Ju­ gr.-catolicii se vor alipi Ia ea contribuind
cul cunoscuţilor lor, ca abonenţii la mătatea de an percursă, credem că a la susţinerea ei cu atâta cât se va că­
această foaie se se înmulţească mai încredinţat deja pe fiecare iubitor de dea pe ei, după numărul lor faţă de-a
vertos ca în trecut, şi să-şi plătească literatură aleasă, că «Spicuirile Literare« celorlalţi. Şi întors: unde gr.-catolicii sunt
regulat preţul şi aşa prea neînsemnat sunt vrednice a fi date în mâna cât mai mulţi, gr.-orientalii se vor alătura
al abonamentului, ear’ care sunt restan- mai multor cetitori mai ales din popor, la şcoala acelora, — şi aşa putem avea
ţieri, să grăbească a-şi trimite restan- cari, pentru neînsemnatul lor preţ de în comunele mestecate câte o şcoală
ţiile. Căci e dureros dar’ adevărat, că abonament, se îndârjească prin ele pe bună în loc de două rele ori în loc de
între oamenii noştri de carte nu sunt înşişi autorii aleşi din care să culeg nici una. Preoţii fiecărei confesiuni vor
puţin aceia, cari cer se li-se trimită foaia piesele publicate. umbla la acea şcoală şi îşi vor învăţa