Page 2 - Bunul_Econom_1901_27

Pag- 2 B U N U L E C O N O M Nr. 27

pe fiii confesiunii lor, studiul religiunii pra amănuntelor, buna înţelegere între cele rupte şi spintecate, de obiceiu se
după legea lor. O întocmire deci foarte cele 2 consistorii să fie deplină şi din vatărnă când pregătindu-se pentru să-
înţeleaptă şi foarte dreaptă, care pune hotărîrea lor să răsară, cât mai multe mânat se tratează cu peatră vânătă.
caracterul românesc al şcoalei, mai pe şcoale puternice româneşti în comunele De aceea pentru-ca holda să nu rămână
sus de consideraţii confesionale. mestecate, în care, azi avem câte 2 prea rară trebue dată semânţă mai
Dâr' acest frumos lucru arangeat slabe (gr.-or. şi gr.-cat.) ori de loc. multă une-ori cu a patra parte, altă
între archidiecesele ce se întind peste Ear’ autorităţile noastre locale (pro- dată cu a treia parte mai multă sămânţă
Ardeal amândouă; nu era arangeat şi topresbiterii şi parochii ambelor confe­ decât odinioară, când treeratul să făcea
între diecesele gr.-cat. şi gr.-or. din siuni cu comitetele lor), să prindă pri- numai cu îmblăcii, ear aceasta fireşte
afară de Ardeal pentru ale lor teritorii. legiul şi dreptul şi să cerce a apăra şi e în paguba plugarului. Şi apoi, chiar

Acum «Biserica şi Şcoala« foaia întări cât mai mult, aceea ce vor vedea răsărind grăunţele oare-cum vătămate,
stricat şi slăbit pe acest teren pe teri­ holda răsărită din ele nu se poate des-
oficială a diecesei Aradului, ne aduce
toriile lor. volta întocmai ca cea răsărită din gră­
bună veste, că şi acolo s’a stabilit acest
unţe întregi şi deplin sănătoase; ci piere
lucru. Consistorul din Arad a recercat
peste iarnă, sau altcum atacată de se­
frăţeşte pe cel din Lugoj, se primească
Imblătitul şi curăţitul bucatelor, cetă, de vermi, insecte sau părăsiţi (bu­
a încheia şi pentru părţile peste cari
reţi). Fireşte, că grăunţele pentru vân­
se întind ele, acelaşi contract de bună-
zare şi hrana casei, e mai cu scop, a
înţelegere privitor la susţinerea şcoale- Treeratul sau îmblătitul spicoase-
se scoate din spice şi paie cu ajutorul
lor, cum au încheiat fraţii Ardeleni. Şi lor se face pentru a scoate grăunţele
maşinilor.
consistorul din Lugoj a dat zilele astea din spice şi paie. Această lucrare foar­
răspunsul că da, primeşte îmbieciunea te însemnată în economie odinioară se Nu vom stărui aici asupra modului
şi în principiu e pentru încheierea unei săvîrşea numai cu ajutorul animalelor cum se face treeratul cu maşina, căci
atari învoeli, rămânând numai se se şi cu îmblăcii; astăzi însă în ţara noas­ el e îndeobşte cunoscut. Nici nu ne
stabilească şi amănuntele. tră şi în alte multe ţări mai înaintate vom opri să arătăm cum se face tree­
«Astăzi, zice «Bis. si Şcoala«, când în cultură, maşinile de treerat au luat ratul cu ajutorul animalelor sau cu îm-
putem înregistra, că propunerea autori­ locul animalelor şi îmblăciilor. Treera­ blăciii. Treeratul cu animalele mai este
tăţii noastre diecesane făcută episcopa­ tul cu maşinile se îndeplineşte mai bine, încă în obiceiu chiar şi în unele părţi
tului român unit din Lugoj, a fost pri­ mai cu înlesnire şi ne vine aproape în­ ale ţării noastre; el însă e părăsit treptat
mită în principiu, inima ne saltă de bu­ doit mai ieftin decât cel cu îmblăcii an de an, înlocuit fiind prin treeratul
curie, căci vedem în el zorile biruinţei sau cel cu animalele. cu maşinile, fără ca oamenii să se mai
ideii representate de noi, vedem con­ Intr’o singură împrejurare este a întoarcă la el. Şi bine fa c! Ear’ apoi
centrarea forţelor neamului nostru pen­ se da întâietate treeratului cu îmblăcii, treeratul cu îmblăcii este îndeobeşte
tru mântuirea şcoalei române şi prin- anume pentru agonisirea sămânţei. Cu cunoscut bătrânilor, cari în tinereţe nu
trînsa ţinerea poporului sub scutul şi nici un fel de maşini nu se scot gră­ ştiau ce sunt maşinile de îmblătit.
împărtăşirea lui cu educaţia religioasă unţele întregi şi nevătămate ca cu îm­ Bătrânii ar face foarte bine, stăruind
morală /« blăcii; ear’ grăunţele numai ceva atinse cu tot înadinsul, ca şi tinerii să înveţe
Dorim din tot sufletul, ca şi asu- de colţii masinei, si cu atât mai mult meşteşugul întrebuinţării îmblăciilor, pen-

F O I Ţ Ă întinsă pe pat, văitându-se cu mânile moş Sandu. I-am dat o "rătueală. Că
la obraz. decând s’a băgat la voi la curte, a
— Uite, Sandule era să-’mi scoată căpchiat; se îmbată într’una şi’şi bate
I N D U R A R E
ochii! nevasta, pe soră mea, şi pe beata fată,
— NUVELĂ — Mama Zoiţa avea drept între ochi pe Irina. Vrea s’o bage, cu de-a sila,
o venătae şi pe obrazi fire de păr tată în casă la voi. Da nu merge aşa 1
(Urmare)
smulse din cap. Ce? Crede, că dacă e vizitiu la curte
Se auzi o pârăitură straşnică de —- Las, că l’am învăţat eu minte, o să’şi facă de cap 1
gard. Sandu sări drept în faţa lui Va­ Zoiţo! Dacă sunteţi şi voi proaste Sandu plecă. Argatul, atras de
sile; îi puse mâna în piept şi-’l culcă, De ce nu’i daţi în cap cu ceva, când gemetele lui Vasile, se îndreaptă spre
într’o clipă, la pământ. O ploae de sare la bătae? poeată, îl găsi grămadă în fundul poeţii.
pumni şi de călcâe căzură pe cap şi —- Ei Sandule) da cum să te pui Văzându-1 în ce hal era, nu i-a mai
pe spatele Iui Vasile. eu el! spus că-1 chiamă boeru. Plecă şi spuse
— Să te înveţi să mai baţi fe­ — Fata o să stea la mine, Zoiţo, lui cuconu Ieni tot ce se întâmplase.
meile, zicea moş Sandu, târându-1 şi şi las’ să vie să-o ea dacă-i dă mâna. — Da de ce l’a bătut? întrebă
îmbrâncindu-1 în poiată. Să slugărească singur la curte, dacă’i cuconu Ieni.
Vasile nu îndrăsnea nici să mai place 1 — Apoi d eh ! ştiu eu cucoane 1
crâcnească- îi era ruşine să strige aju­ Când Sandu eşea, să întâlni în Zice, că din pricina fetei. Fata s’a
tor la vecini. Căzu grămadă, în fundul poarta ogrăzii cu un argat dela curte. plâns lui moşu-său, Sandu, c’o bate
poeţii ţinându-se cu mânile de cap şi Venea să cheme pe Vasile. pentru-că nu vrea să vie Fată în casă
văitându-se înăbuşit. — E acasă Vasile?... la Domnia-voastră
Sandu întră în casă, găsi pe soră-sa — Du-te de vezi şi tu, răspunse Fruntea lui coconu Ieni se încreţi.