Page 3 - Bunul_Econom_1901_27
P. 3
Nr. 27_________ _____________________ BUNUL ECONOM __________ Pag. 3
tru-ca astfel şi aceştia ia rîndul lor să-’şi să se aducă în stare de a nu mai fi şi pentru a se arăta la anul în număr
poată agonisi sămânţa aevea bună vătămătoare. Multe gângănii stricâcioase şi mai mare.
pervtru sămănat. îsi au locuinţa de obiceiu în rămăşiţele 2. tripul bucatelor şi musca grâu-
Maşinile de treerat sunt de mai plantelor ce cultivăm, sau cel puţin lui „îşi depun ouăle în spic. Din oue
multe feluri. Unele sunt maşini de mână, peste iarnă, şi anume în rădăcini, în ies nişte omide mici, cari rod spicul
cari se învârt cu mânile, altele sunt cu mirişte, în paiu, sau în frunzele căzute, sau cel puţin îl împiedecă în desvol-
vârtej, sau de cai, şi altele cu abur. şi acele gângănii se pot pustii, dâcă tare. înainte de secere din omîdele
Micii plugari întrebuinţează mai părţile numite ale plantelor se vor ni acelea se fac muşte, cari îşi depun
mult maşinile de mână şi de cai. Dar’ mici sau îndepărta. De aceea curăţirea ouăle în mirişti şi pe sămănăturile de
unde ei s’au întovărăşit şi ’şi-au agonisit locului de cultură trebue să se facă toamnă, ca apoi în primărara urmă
o maşină cu abur ca s. p. plugarii din îndată după luarea recoltei, pentru-că toare să-’şi urmeze din nou lucrarea
Apoldul-de-jos au făcut şi fac mare numai cu chipul acesta se poate asi lor stricăcioasă. Pentru stârpirea acestor
gura desvoltarea (creşterea) deplin mul-
treabă. insecte se urmează aceeaşi cale ca şi
Pentru curăţitul bucatelor se în ţămitoare a plantei ce are să urmeze la sterpirea vespelui de paiu.
trebuinţează maşinile de vânturat (ciu pentru anul viitor. 3. Musca de Hesa şi alte muşte
rurile) cari, la maşini mai mari cu abor, îndeosebi, prin întoarcerea şi cu de felul acesteia sunt foarte primej
sunt părţi nedespărţite ale acelora; ear răţirea locului, putem mântui, plantele dioase pentru sămănături. Ele iernează
încât pentru maşinile de mână şi de de boalele şi duşmanii, ce vom numi în cotoarele miriştilor, si ouăle si-le
cai sunt ciururi anume, deosebite. Aceste în şirele următoare, sau cel puţin vom depun mai cu seamă pe holda verde
încă sunt de mai multe feluri toate isbuti a-’i împuţina. de curând răsărită. Dau năvală asupra
destul de spornice şi fac bune servicii, paiului. Pentru stârpirea lor cel mai
întoarcerea îndată după seceriş a
faţă de vânturatul pe arie şi cernutul potrivit mijloc este arderea miriştei,
locului unde au fost spicoase este o
cu ciurul mic de mână, care se între sau punerea acesteia la adâncime sub
lucrare folositoare contra nevoilor ur
buinţa odinioară. Pentru alegerea de- brazdă.
mătoare :
sevîrşită a grăunţelor mai ales a celor Mai sunt si alte insecte si vermi’
3
»
pentru semănat se întrebuinţează trierul. 1. contra vespelui de paiu comun, cari pricinuesc mari pagube spicoaselor.
care este un vespe mic, ce-’şi depune
Contra tuturor cele mai nimerite mij
ouăle în golul din lăuntru al paiului
loace de combatere sunt: arderea mi-
A gricultura de grâu şi altor spicoase. Pentru pus I riştelor cât mai îngrabă după secerat
tiirea sau baremi împuţinarea acestei
sau apoi aratul şi îngroparea miriştei
gângănii, miriştile trebue rupte cu ex-
întoarcerea pământului după luarea roadelor. la cât mai mare adâncime.
tirpâtorul, apoi adunate grămadă, dân-
Pentru-ca în anul următor să nu Despre boalele de cari sufer spi-
du-li-se foc sau îngropându-se adânc.
se ivească din nou unele boale şi unii coasele şi despre modul înlăturării lor,
duşmani a-i plantelor ce cultivăm, este In lipsa extirpătorului miriştea se vom trata cu alt prilej. Intre aceste
de lipsă ca îndată după luarea recoltei întoarce cu plugul. Dacă nu se lucră boale se numără tăciunele, rujina,
se se nimicească părţile plantelor ce ar în modul arătat contra acestor gân mana ş. a.
fi rămas pe pămănt, sau pe altă cale gănii, ele iernează în cotoarele miriştei Dar’ nu numai după seceratul spi-
Intră posomorit în casă, spunând argatu toare spre casa lui. Se uita, din când pradă visurilor. Ah! mă duc acolo... la
lui să îngrijească de cai până va veni în când pe furiş la pistoalele şi la iata Chefâlonia mea..., unde-i marea întinsă
Vasile. Ii trecu şi lui pofta să mai ganele din părete. Ii era frică şi de şi cerul albastru!... O vilă pe malu
aducă pe Irina fată în casă la el. Un umbra lui, care lua proporţii mari şi mărei,.... un vaporaş,.... relaţii cu lume
fior îi trecu prin tot corpul gândindu-se ameninţătoare pe păreţii odăii. Ce dracu bună....
la Sandu şi la Şei ban. Ii era frică de am astă seară?... îşi zicea el. Ce? nu
Un singur lucru însă, îi turbura
ei. Ştia bine, că sunt cei mai deştepţi le dă lor mâna să vie ei aşa la mine!
visurile lui frumoase; toate rudele lui
şi mai neînduplecaţi din sat. 'Cât ar fi Se fi simţit ei oare, că am cerut o
flămânde, din Grecia, o se năpădească
dat el, să se vadă scăpat de ei! A nouă măsurătoare a imaşului?... Nu
pe el. Mai deunăzi,' frate-său şi soră sa
încercat el în tot felul, dar’ n’a reuşit. cred... N’aveau cum. S’a isprăvit, îşi
îi scrisese, că tot n’au mai putut să-’şi
E târziu. Ţipenie de om nu se zicea el. Nu-i chip alt-fel.... O să vând
înjghebe o prăvălie. îs tot în piaţă,
mai vede nici pe drumul din sat, nici moşia. Dacă câştig procesu şi la ulti
vânzând peşte şi lămâi.... Doar îi scapă
prin curtea boerească. Tot satul dor mul termin, o mai măresc cu 30 de
el de nevoi...,.
mea. Nu se mai zăreşte lumină decât fălci. Pun stăpânire şi pe imaş. Leiba,
Tot visând aşa, îl fură somnul;
la fereastra dela iatacu lui cuconu Ieni. bancheru dela Iaşi îmi dă atunci jumă
De când a înserat, coconu Ieni se tate de milion ... Vânzând recolta anu durml până târziu cu lampa aprinsă.
preumblă nervos în iatacul lui cu uşa lui acestuia, desfăcându-mă de pluguri, Peste toată valea satului să întinde
şi ferestrele zăvorite. Cu toată lupta lui de vite şi de tot, în fine, mai fac două o linişte ca de moarte. Trupurile oste
lăuntrică de-a îndepărta gândurile rele, sute de mii de lei. îmi ajunge! Ii las nite a sute de ţărani odihnesc în căsu
se vede din ce în ce mai tare învăluit dracului pe toţi mojicii ăştia de români ţele şi bordeele lor triste. In taina som
de ele ca într’o mreajă. Tot i-se părea, şi mă duc la patria mea!.... nului se încheagă puteri noue de
că lumea din sat năvăleşte ameninţă- Cuconu Ieni se lăsa din ce în ce muncă, ce vor hrăni alte visuri fru-
