Page 4 - Bunul_Econom_1901_27
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M Nr. 27
coaselor, ci şi după adunarea altor duşmani ai napilor sunt din clasa in- îndeplinirea lor. Urmările buhe ale
roade trebue se se îndeplinească anu . sectelor şi â bureţilor parasitici, s. p. acestor lucrări vor eşi însă mai bine
mite lucrări pentru asigurarea recoltei vermele de păment, purecii, vermele la iveală numai îndeplinindu-le de-arîn-
următoare. Toate plantele îşi au boa- sirma, buia sâmănătutilor ş. a. Ce e dul toţi plugarii, şi nu numai aşa pe
lele şi duşmanii lor proprii, în contra drept multe din aceste insecte strică- nimerite, ci cu plan şi an de an.
cărora trebue se luptăm fără prejet. cioase sunt pustiite de unele paseri, de
Şi această luptă contra atâtor duş
La cultura cartofilor (crumpenelor) sobol, ariciu, ş. a.; dar, cum am ară mani ai plantelor folositoare trebue cu
tat mai înainte, omul încă poate face
este lege de căpetenie, ca ori-ce rămă atât mai mult începută şi purtată ne
şiţă a lor se se cureţe, această lucrare foarte mult pentru împuţinarea lor. întrerupt, căci pare-că, e bătaia lui
fiind neapărat trebuincioasă pentru cul Intre lucrările de pustiire se numără şi D-zeu, aceşti duşmani se înmulţesc mai
tura cartofilor în anul următor. Pe aratul adânc al locului îndată după tare decât ori-când. Si nu e numai
j
frunzele cartofilor se află germenii a luarea roadei. vorbă de clacă, ceea-ce susţinem. Iată
tot felul de bureţi, ca peronospora, Plantele pâstâioase şi legumile au că în unele locuri viile sunt pustiite cu
sporidesmiul, pecinginea ş. a. Pentru şi ele mulţi duşmani, parte animale totul de filoxeră şi peronosporă, în alte
sterpirea sau baremi împuţinarea aces stricăcioase, parte bureţi parasitici, cari locuri ele se mai susţin numai prin
tor îndată după scoaterea cartofilor, se află pe trunchiul şi frunsele lor, şi bărbătească stropire. Aşa s’a întâmplat,
frunzele şi curpenii sau vrejii se adună cari lăsate în pace, la anul vor fi pri în unele locuri cu musca de Hesa, care
şi se ard. Şi mult mai însemnat lucru cină de sporire şi mai mare. De aceea a făcut pagude înspăimântătoare în
facem, dacă toţi cartofii stricaţi, ce-’i locul, unde a fost fasole, mazere, rapiţă, grâne; aşa cu insectul colorado, care a
aflăm când cu scoaterea lor, nu-’i curechiu ş. a., dacă se poate, e bine pustiit câmpuri întregi de cartofi.
lăsăm în pământ, cum de obiceiu se a fi păscut cu oile, îndată după adu
Porniţi deci în modul arătat, în
întâmplă, ci-’i adunăm pe toţi. Prin lă narea roadei, apoi rămăşiţele trebue
deosebi prin întoarcerea pământului,
sarea lor în păment, se lasă şi sămânţa adunate cu grapa şi arse, ear locul
luptă aprigă contra duşmanilor, ce ame
răului, care se sporeşte şi respândeşte arat adânc.
ninţă cu pustiire roada câmpurilor
din an în paguba noastră. Cartofii bol Despre boalele fi duşmanii pomi
noastre, şi porniţi-o îndată după secere!
navi se aleg dintre cei sănătoşi şi se lor am scris şi cu alte prilejuri. Aici
întrebuinţează la facerea spirtului sau, reamintim numai, că după culegerea R o m u l S imu
ferbându-i ori înăcrindu-i, la nutrirăa poamelor trebue îndepărtate de pe pom
porcilor şi altor animale. crănjile şi coaja uscată, frunzele veştede
şi poamele stricate. De sub pomi tre
La cultura napilor încă trebue se Starea sămănăturilor în streinătate.
se aibă în vedere, că rămăşiţele aces bue apoi curăţite şi îndepărtate toate
tora, s. p. capetele ce se taie dela rămăşiţele, ear’ locul săpat, pentru-ca
sfeclele de zăhar, şi frunzele, cum şi să nimicim cu chipul acesta insectele In Germania, timpul ploios din
şi ciupercile stricăcioase pomilor.
napii stricaţi, rămânând pe locul unde săptămânile din urmă a contribuit mult
napii au fost cultivaţi, dau' naştere în Nu e îndoială, lucrările, de cari la îmbunătăţirea sămănăturilor în gene
viitor la răspândirea şi sporirea boale- am pomenit, sunt foarte folositoare, şi ral. Despre grâu se crede, că dacă
lor şi duşmanilor lor. Cei mai mulţi n’ar trebui să se cruţe nimic pentru timpul va fi favorabil în perioda sece-
moaşe ale lui cuconu Ieni . . . . . uita cu drag la el prin geam, cum să aşa de frumos la nunta Gherginei! Şi...
lupta cu troianul. lume multă! Da tata e acasă, mamă?
* — Din ajunul sfîntului Vasile a
* * * Soarele era la prânzul cel mare
In dimineaţa bobotezii, tot satu plecat cu boeru la Galaţi.
şi Ionel deabea desfundase uşa şi prispa.
era în mişcare. Trei zile de-a rîndul — Da nu ştii mamă ceva! Mama
Auzia de departe strigăte vesele de
ninsoarea, viscolul troenise casele. Dela Paraschiva îi bolnavă tare. Ieri dimi
copii, cari se chemau unii pe alţii şi
mic până la mare, cu lopata în mână, neaţă am văzut-o în pat; numai pielea
sgomotul oamenilor, cari se chinuiau
spintecau mormanele de omăt, cari şi oasele i-au mai rămas.
să spintece troianul. Se îmbărbătă şi
încunjurau casele mai sus de brâul — Săraca!
el mai tare şi începu a ataca troianul
ferestrelor. Făceau drumuri prin ogrăzi — Am rugat pe moş Sandu se
din ogradă înspre poartă.
şi pe dinaintea porţilor. Vecinii mer desfunde de omăt şi ograda ei, ca se
Pe la amează, toate drumurile
geau dela unii la alţii între două ziduri mă pot duce la ea. Cine ştie ce-o fi
din sat erau desfundate şi toţi, dela
de omăt. Copiii îmbujoraţi la ţaţă, făcând!
mic până la mare, stăteau mai mult
alergau printre zidurile albe ce sclipiau — Ia un suflet chinuit, fată-hăi!
pe afară. Şi se părea că sunt în altă
în bătaia soarelui, par’că erau ţintuite Dac’ar lua-o D-zeu, mai bine ar face!
lume.
cu pietre scumpe. Şi o lumină, de-ţi Moş Sandu cu lopata pe umăr,
lua ochii! Inserase bine; în dosul unui mor venea repede spre casa lui. Dădu peste
La căsuţa, de lângă şi potul din man de omăt de lângă casa lui Sandu, soră-sa Zoiţa şi peste Irina.
vale, Ionel, ca un voinicel din poveste, Irina stă de vorbă cu mă-sa. Nu se — Duceţi-vă de grabă de vedeţi,
să lupta şi el cu mormanul de omăt văzuse de vr’o trei zile. că săraca Paraschiva trage de moarte!
ce le troenise ograda. Moş Trifu, gră — Da cât ai stat, Irino, la Pleşa? I-am desfundat ograda de omăt, am
madă pe laviţa de lângă fereastră, să — Numai trei zile mamă. A fost întrat în casă la ea şi am găsit-o gră-
