Page 5 - Bunul_Econom_1901_27

Nr 27 B UNUL ECON OM Pag. 5

rişului, roada lui va fi mult mai bună riniţe pentru canapele, coperitoare de
decât se credea în Maiu. De adus însă, Ş tiri de tot felul credenz, decoratoare de masă, coperi­
va trebui adus din afară mult mai mult toare de tablete, cravate, măsăriţe, şter­
ca în alţi ani, pentru a coperi trebuin­ O frumoasă exposiţie. Se ştie, gare, şorţuri, desăgei, traiste micuţe,
ţele hranei ţerii. că după focul din Vaidei (în ajunul toate foarte drăgălaşe, de tot v’ro 90
In Anglia, cu toate că timpul a iernii trecute), „Reuniunea fem eilor ro­ de obiecte.
devenit mai favorabil vegetaţiunei, to­ mâne din comit. Hunedoarei'‘ a hotărît Lucrurile vor fi duse şi expuse şi
tuşi sunt temeri, că roada de vară a a da de lucru femeilor din comuna vândute, la adunarea gen. a „Societăţii
suferit mult din causa secetei. atinsă de flagel şi anume se facă ţese- pentru fond de teatru“, la Şimleul-Sil-
In Francia, timpul uscat şi căldu­ turi frumoase, lucruri de mână, pe cari vaniei (1 şi 2 August n.)
ros din zilele din urmă, a fost foarte Reuniunea le cumpără dela ele, deci le
In Orăstie lucrurile sunt zilnic
»
princios pentru coacerea grâului. dă prilegiu se câştige ceva. Şi a des­
visitate şi admirate de inteliginţă. Mer-
In Olanda şi Belgia, timpul a fost tinat 400 cor. spre acest scop.
curi a fost de le-a văzut între alţii şi
favorabil astfel, că starea sămănăturilor Doamna vicepreşedintă a Reu­
dl Dr. I. Mihu.
e mulţumitoare.
> niunii femeilor, Victoria D r. Erdălyi, a
D-na vice-preşedintă aduce cu
In Bulgaria, se prevede o recoltă esit în comuna numită si a făcut îm-
s,
j
mijlocie de grâu. bieciune de lucru la temeile ce se le­ această ocasiune mulţumită dlui Ioan
In Rusia, se aud din diferite părţi gau că şi ştiu lucra. N’a aflat însă I. Vulcu, comerciant în Orăştie, pen-
plângeri asupra stării sămănăturilori atâtea câte se lucreze pentru 400 tru-că a dăruit două bucăţi frumoase
dar’ încă nu se poate judeca întru cât coroane, de aceea pentru-ce a rămas, şi preţioase de ţăseturi pentru această
ele pot fi îndreptăţite. Totuşi se crede a angajat femei harnice din Căstău, exposiţie, trimise dela d-şoarele surori
că, afară de Polonia, recolta va fi în Binţinţi, Orăştie, etc. să lucreze şi ele ale d-sale.
genere mulţumitoare. până la preţul celor 400 cor.
In Spania, se aşteaptă o recoltă „Casina româna" din loc lici­
Astăzi în saloanele dnei Dr. Erdelyi
foarte bună a tuturor produselor de tează Duminecă după prânz la orele
se află expuse lucrurile gătite de măies-
câmp. 4 ziarele, dându-le în subabonament.
trele mâni a alor 30 de femei române
In Italia, a fost un frig neobicinuit,
din numitele comune. E o mică, dar’
ba chiar din unele provincii s’au anun­
preţioasă exposiţie, care te face să La „Ardeleana" să pregătesc
ţat şi îngheţuri, dar’ despre starea să­
admiri mult dibăcia într’adevăr mare lucrurile pentru o consolidare tot mai
mănăturilor n’au sosit rapoarte mai noue.
şi deşteptăciunea ţărancelor noastre, frumoasă a sănătoasei ei conduceri.
In Statele-Unite, nădejdile în roa­
cari ştiu pregăti aşa lucruri drăgălaşe. Institutul desvoltându-se rapid şi agen­
dele grâului, continuă a fi foarte favo­
Şi sub supraveghierea Dnei Erdelyi, dele Directorului înmulţindu-să tare pe
rabile, ceea-ce a înrîurit foarte mult
care unora le-a ales chiar modelele zi ce merge, dl Dr. I. Mihu, iubitul şi
preţurile pe pieţele americane. Venind
speciale, frumosul a fost împreunat cu preţiosul Director al băncii, care a călău^
încă cereri mari pentru trimis în alte
folosul: din frumoasele ţăseturi ţărăneşti zit’o aşa de norocos dela începutul ei,
ţări, preţurile s’au mai îmbunătăţit puţin.
s’au pregătit practice şi folositoare ridicându-o la nimbul şi înflorirea fru­
lucruri domneşti, anume drăgălaşe pe- moasă ce o are, şi-a arătat dorinţa de
madă pe laviţă. E îngheţată lemn. Nici zură pe Paraschiva strînsă ghem într’un să moară fără nici un ajutor! Oare o
nu poate vorbi. colţ al laviţei. fi* mâncat?
Irina şi cu mama Zoiţa, plecară -— Da ce ai, mamă Paraschivă? Ochii Zoiţii se îndreptară înspre
repede spre casa Paraschivei. Nici o întrebă Irina, tremurând. poliţa de după uşă. Dădu acolo păste
lumină nu se zărea la fereastră. Când Paraschiva holbă nişte ochi spe- o oală cu zamă în care pluteau câte-va
deschise Uşa, un miros înăbuşitor şi rieţi, fără să poată scoate o vorbă. fire de fasole; alături un bulgăre de
acru le lovi. Ferestrele îngheţaţe bocuri, — E înlemnită de frig, săraca, mămăligă îngheţat.
grinzele din podele trosneau de frig. să-’i facem puţin foc.
Irina întră sgomotos în casă, târând
— Eşti aci, mamă Paraschivâ? — Uite mamă cum dă din mână
după ea un maldăr de crăci de stejar
strigă grăbită Irina. şi din piciorul stâng. Priveşte, gura i-se j cu frunze uscate. Le rupse repede cu
Nici un răspuns. duce la urechi. . Par’că are ducă-se pe ghenunchiul şi le aşeză în vatră. Mota­
— Oare o fi avend chibrituri, pustiu! (amândouă se bat cu mâna nul, ascuns în fundul cuptorului, ţîşni
Irino ? Ia caută. peste gură). speriat sub laviţă.
Irina bâjbâi cu mâna pe brâul Paraschiva încercă să se mişte şi
(Va urma).
hornei şi dădu peste vr’o două beţe de să vorbească, dar’ în zadar; partea
chibrituri. stângă a corpului era paralizată.
— Ce frig e aici, mamă! — Du-te repede, Irino, la noi şi
Mama Zoiţa, striga mereu pe Pa- adă nişte lemne.
raschiva, bâjbâind cu mânele dealungul Irina eşi năucă pe uşe. Mama
laviţei, doar’ o da peste ea. Irina Zoiţa, cu mânile la subţioară, rămase
aprinse o lampă cu gaz, cât o tărtâ- un moment neclintită în mijlocul casei.
cuţă de mare. La lumina lâmpei, ve- — Săraca femee, gândea ea, era