Page 1 - Bunul_Econom_1901_28

Anul II. Qrăştie, 7 Iulie v. (20 Iulie n.) 1901. Nr. 28

P R O P R I E T A T E A
A B O N A M E N T E ; I N S E R Ţ I I ] N I :
,R euniunii eco n o m ice în O răştie“ se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane <2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în flecare Sâmbătă Abonam entele ş i inserţiunile se plătesc înainte
tului, ver fi goi lipiţi de glie, — apoi puterile materiale ale părinţilor erau în
C ătră cetitori î om cuminte nu vou fi de me voiu ho­ tr’una supte cu tărie şi s’au sleit cu totul,,
tărî a-1 ţinea totuşi aşa mult la şcoală, încât de cruţat, de pus ceva la o parte
fâcendu-1 pe el »domn mare«, ear’ pe pe sama fetelor, nici vorbă n’a putut
Rugăm cu toată stima pe onoraţii
ceialalţi şi pe mine însum'i cerşitori mari, fi, şi azi aceiaşi părinţi cari au cheltuit
noştri abonenţi şi cetitori, se bmevoiască
precum durere vedem caşuri nu prea pentru fiecare fecior 4000 fi., nu pot
a-şi rcnoi. abonamentul pe jumătatea a
rare. Pe urechea aceea încă se nu ne da câte 500 fl. unei fete, ca se o mă­
doua a anului de faţă La numărul
culcăm, că după-ce va fi el, alesul fa­ rite, ear’ fără acest ajutor material, ve­
trecut am adaus mandatele poştale de miliei, domn, apoi ne va ţinea şi ajuta dem, durere, ce greu se poate mărita
lipsă (Cei-ce au primit mandate poştale,
el pe toţi! Aş! Arătaţi-mi din toată o fată, fie ea tot onestă, harnică şi fru­
deşi au plătit pe anul întreg, îl vor
suta unu de aceştia, şi sunt mulţumit! moasă. Şi-apoi mai vine şi aceea în so­
folosi altădată ori îl vor da la alt ci­
Dar’ nici atâţia nu sunt atari. Şi nu-i coteală, că dacă ai doi fraţi »domni
neva., care ar dori a se abona).
mirare că nu sunt, pentru-că un om ri­ mari«, nu te-ai mărita chiar după un
Cei-ce sunt încă în restanţă cu dicat din familie seracă la treapta înaltă, ziler ori om prea de jos..
plata şi pe jumătatea întâia a anului, d. e. de advocat, de profesor, de medic, Ce au făcut dar’ părinţii aceştia?
se bmevoiască a ne trimite datoria, pen­ e tc, atunci se îngloadă mai reu, când Şi-au fericit ei sau şi-au nefericit fami­
tru a ne coperi măcar o parte a în­ ai gândi că s’a apropiat mai tare de lia lor peste tot luat? Eu mai ourend
semnatelor spese ce avem cu edarea foii. înălţimea la care ai dorit se-1 vezi. La cred că au nefericit’o, şi pe sine s’au
Administraţia păşirea pe treapta pentru care a oste­ nenorocit, căci nu poate fi nici o feri­
„ Btrnifl tEemiomu,
nit, i-se cer atâtea şi atât de felurite cire ca o jumătate de inimă se-’ţi rîdă
cheltueli, că el, om tară capital dela văzând doi feciori domni, şi ceealaltă
Cătră părinţii români. părinţi, e silit a face datorii pe omenie se-’ţi plângă întruna cu amar, vezend
şi pe nădejdea viitorului, şi după-ce şi-a zilnic naintea ta trei fete nenorocite,
ajuns scopul, e adecă profesor, advocat, care aşteaptă ziua de mâne, când nu
Anul şcolar a trecut, suntem în medic, apoi 4— 5 ani negreşit, dar’ vor mai fi părinţii pe lângă cari trăesc,
vacanţă, toţi şcolarii, mari şi mici, se uneori şi mult mai mulţi, el e silit a o aşteaptă cu inima străpunsă de cu­
află pe la vetrele părinteşti. Cătră pă­ lucra numai şi numai pentru a se scu­ ţitul desnădejduirii. Ba între astfel de
rinţii români ne adresăm cu câteva cu­ tura de multele datorii ce a fost silit împrejurări nici de bucuria celor doi
vinte, asupra cărora îi rugăm se se gân­ se facă ca se ţină pas cu pretenţiile fii, nu te mai poţi bucura!
dească cât mai serios. posiţiei sale şi până a pune mâna pe Oare nu era mai bine dacă aceşti
j
întâi şi întâi se- şi cumpănească pâne de ajuns ! Şi bieţilor sei fraţi şi părinţi opreau şi pe cei doi fii în
tot omul puterile sale materiale şi să părinţi, ajunşi milogi, se tot vree, abea zborul lor spre domnie, ceva mai jos,
se gândească că oare birui-va el toate de le poate întinde ceva ajutor. Excep­ şi adunau ceva şi pentru fiicele lor, şi
greutăţile şirului cutare mai lung sau ţiile sunt rare. aveau poate azi doi fii domni mai mici,
mai scurt de ani, pe care copilul ori Eu cunosc o familie, în care erau dar’ şi trei fete aşezate după potriveală,
copiii săi ar avea încă d l percurge pre- (ba mai sunt), doi feciori şi trei fete bine? Nu ar fi şi ei, părinţii, şi şi fa­
gătindu-se pentru cutare ori cutare ca­ Băeţii daţi la şcoală au învăţat, ear’ ve- milia toată, mai fericită ca azi ?
rieră de viaţăP zenda-i învăţând, în părinţi a tot cres­ Iată pentru-ce oprim azi gândul
Dacă am un băiat, care a trecut cut ambiţia de a-i vedea tare învăţaţi, părinţilor români asupra creşterii fiilor,
cu bine spre pildă doue ori patru clase şi i-au ţinut pe amendoi până au tre­ şi le zicem: dacă vedeţi şi prevedeţi,
gimnasiale, de sunt om cuminte me voiu cut gimnasiul şi au făcut câte 4 ani că încordarea cu şcoalele mai înalte ve
întreba încă de pe acum, că oare pu- de universitate, cheltuind fiecare, pe poate duce la zile de durere pentru
tea-’bvoiu eu ţinea încă 6 respective 4 puţin zis, câte 4000 fl. Azi domnişorii restul familiei, opriţi-ve, îndrumaţi fiii
ani în gimnasiu şi 3-—4 ani dup'aceea sunt domni, sunt în posturi bune, au voştri pe calea pe care îi puteţi sus­
la şcoli mai înalte? Şi chiar de voiu viaţă relativ norocită, cu rang şi pâne, ţinea fără a prăpădi pe ceialalţi!
crede că l’aşi putea susţinea, dar’ simt dar’ cele trei, sărmanele, cele trei su­ Vom arăta şi în deosebi, care carieră
că pe când va găta el şcoala, eu încă rori, oneste, frumuşele, lucrătoare, sunt cam ce încordări recere, ca fiecare se
nu voiu mai avea vite în curte, nici j tot fete în per la întristaţii lor părinţi, poată da cu socoteala cam spre care
moşie neîngreunată de datorii, ci eu se- j şi nu se pot mărita, pentru-că până se încline.
rac, ear’ ceialalţi copii, fraţi ai studen- | domnişorii au umblat la şcolile înalte,